Protopopul-poet și spiritul său românesc
Data publicării:
Autor: Flaviu Predescu
WhatsApp
Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Entuziasmul care se găsea în preajma zilei de 1 decembrie (18 noiembrie) 1918, este surprins sub formă poetică, în numărul 21 al ziarului Românul, care a apărut la trei zile după unire, semnată de protopopul Ales. Munteanu a lui Vasile, pseudonimul memorandistului Alexandru Vasile (foto.) Acesta a făcut parte din Partidul Național, din partea căruia în 1907 a fost ales membru congregațional la Borodul mare, în pofida faptului că a fost împiedicat să vorbească, fiind îndepărtat de gărzile puterii între baionete. Împreună cu soția sa au fost delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, el din partea protopopiatului Peșteș, iar ea din partea Reuniunii femeilor din Beiuș și împrejurimi.

„Noi vrem unirea tuturor...

Prin sânge cald, prin foc și fum,

Dreptatea s'a pornit la drum,

In straie rupte, și-a venit

Pe-un cal, din viscol plămădit,

La poarta mea, și mi-a șoptit:

Jurați unirea tuturor!> 

„Jurăm!" răspund din codrii – atunci

Robiții milenarei munci:

„Jurăm!" răcniră cei legați

Și'n fiară grele ferecați;

Jurăm unirea tuturor!>

Pământ. Cu sânge scump udat,

De mii de mame sărutat,

De azi nepoții lui Traian

Se zmulg din mână de dușman:

Și n loc de negre pușcării

De furci și triste bălării

Altare sfinte-or înflori:

Jurăm unirea tuturor!>

De la Abrud, de prin Albac,

Din Țebea, unde moaște zac

Din câmpul Sfintei Libertăți.

Din cel Bănat, cu bunătăți,

Veniți la praznic, mici și mari,

Voinici, cu piepturile tari,

Eroii noștri legendari:

Noi vrem unirea tuturor.>

Și când sub goana zorilor

Incinge-om hora horilor

Crăiesei sărbătorilor:

Cu ochii umezi, fericiți,

In dragoste să-i învăliți

Și-o clipă veacuri să trăiți:

Jurăm unirea tuturor!>

Străinii, cari ne-or fi văzând,

O inimă, un dor și-un gând:

Bătrâni, la față mbujorați

Feciori, ca leii de bărbați,

Pe toți Românii –odată frați:

Sub mândrul nostru treicolor!>

Tu, Doino, veselă zâmbești,

Cu ochi sfioși la cer privești,

Cu tine toți eroii vin,

Să mulțămim, să-l preamărim

Pe-al bunilor stăpân divin:

Serbăm unirea tuturor!>

Topiți, Carpații se deschid

De veci, de veci, și-om face zid

Ca stânca sură de granit

Acestui neam nebiruit,

Sosit-a ceasul mult dorit:

Sub mândru nostru treicolor!>

Eroi căzuți la Doberdo*

Martiri ve-ți fi de-aici încolo,

Ivangorodul blestemat

În sânge de român scăldat

Născu minunea ce-am visat:

Jurăm unirea tuturor!>

Ales. Munteanu al lui

Vasile Protopop ort. român."

Notă 1: Alexandru Munteanu (al lui Vasile) (n. 1871, Lipova – d. 28 august 1929, Oradea) a fost un protopop, personalitate marcantă în societatea Transilvaniei interbelice. Alături de soția sa, Elena Munteanu, a făcut parte din cei 60 de delegați bihoreni aleși să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Alexandru Munteanu s-a născut în Lipova, a urmat studiile liceale la Brad și Beiuș, iar cursurile teologice le-a absolvit în Caransebeș.

În 1897 a fost hirotonit preot, slujind în comuna Bogâltin, din Episcopia Caransebeșului. Între 1898–1899 a urmat studiile la Facultatea Teologică din București, ascultând în paralel și cursurile de la Facultatea de Litere. Tot în acest timp ocupa și un post de funcționar la Ministerul de Culte. După 1919 a fost ales senator.

În 1900 părintele Munteanu este repartizat preot în comuna Cherechiu, Episcopia de Oradea, unde păstorește până în 1906, când trece în calitate de protopop la Tileagd. În 1925 Episcopia Caransebeșului îi încredințează conducerea protopopiatului Biserica Albă, post ce-l ocupă până la moartea sa.

Notă*: Doberdò a fost unul dintre cele mai sângeroase câmpuri de luptă ale Primului Război Mondial. Bătălia care a avut loc în august 1916 între armatele italiene și austro-ungare, compuse în special din regimente maghiare și slovene.

Lupta, care a făcut parte din a șasea bătălie a lui Isonzo, a avut loc într-o zonă strategică, cea mai vestică a Podișului Kars, susțin sursele deschise din mediul virtual (Notă 1 + Nptă*)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel