Prof. dr. Lidia Trăușan de la Universitatea București, în cadrul unei dezbateri dedicată Centenarului la DC News, a făcut referire și la actul de naștere al sistemului medical românesc.

„Am să mă întorc în timp și am să spun, în câteva cuvinte, că actul de naștere al sistemului medical românesc este Regulamentul organic al Moldovei (1832) și al Valahiei (1831). Pe seama articolelor cu caracter medical, s-a construit în cele două principate sistemul medical. Pentru început, a luat forma sistemul carantinal și al departamentelor medicale. Ce însemna acest lucru? Că pentru a apăra populația de valurile epidemice ce veneau din afară, în special de la frontiera cu Imperiul Otoman, s-au amenajat 11 carantine de-a lungul frontierei, crezându-se că, astfel, se vor ține deoparte epidemiile, începând cu ciuma și terminând cu holera", a declarat prof. dr. Lidia Trăușan.

„Pentru populația din interior", a explicat Lidia Trăușan, „s-a trecut la împărțirea teritoriului în departamente medicale. În Moldova au fost cinci astfel de departamente, iar în Valahia șase". „În fiecare departament a fost așezat un doctor, un dentist și câteva moașe", a explicat Lidia Trăușan.

Totodată, a spus că s-au creat și două instituții: comitetul carantinelor, care se ocupa de activitatea sistemului carantinal, și comisia doctoricească, care se ocupa de personalul medical. În România, în 1830-1850, unui medic îi reveneau în medie cam 35.000 de pacienți.

Declarațiile complete în interviul de mai jos:

VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News