În toată țara, astăzi, a răsunat Gaudeamus igitur, la deschiderea anului Universitar. Puțini studenți știu ,însă, istoria acestui cântec. Autorul imnului studenţilor din toată lumea nu este cunoscut, dar se pare că textul a fost scris în Germania medievală, fiind tipărit pentru prima dată în anul 1788. Cântecul a cunoscut apoi o răspândire foarte rapidă în mediile universitare din Germania. Treptat el s-a impus în întreaga lume fiind purtat prin toate ţările de studenţii străini care veneau la studii în Germania. Astăzi, Gaudeamus este simbolul înfrăţirii între toţi cei care urmează studii superioare, un imn care simbolizează trecerea într-o altă etapă a vieţii.
Versurile celor 7 strofe provin din mai multe surse literare. În trecutul îndepărtat, pe lângă textul în limba latină circulat şi altul german, ajungându-se în secolul al XVIII-lea la un text mixt (latin-german), străbătut de multe vulgarităţi.
Strofa întâi a fost descoperită într-un manuscris din 1582, în timp ce următoarele două provin dintr-un cânt medieval gregorian (psalm), identificat documentar în 1267. Forma definitivă pe care o cunoaştem azi a imnului “Gaudeamus igitur” a realizat-o în 1871 preotul şi literatul german C.W Kindleben, expulzat din Halle pentru conţinutul revoluţionar al cântecelor sale studenteşti.
Imnul studenţesc a cunoscut repede o circulaţie europeană, centrele universitare germane devenind principalele “focare”de răspândire a lui. Tinerii din întreaga lume veniţi la studii au preluat cântecul, impunându-l apoi şi în patria lor. Nu l-au ocolit în creaţia lor nici marii compozitori: Johannes Brahms ,de pildă, a scris în 1880, populara sa “Uvertura academica op.80″ folosind ca temă melodia "Gaudeamus igitur".
În ţara noastră, Imnul Studenţilor s-a tipărit în 1880, de către Ciprian Porumbescu, în broşura de buzunar intitulată “Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români”. Desigur, Societatea Română Jună din Viena, care l-a incurajat pe autor să editeze acest imn, îl adoptase în repertoriul său cu mult timp înainte.
Text latinesc |
Traducere în română |
Gaudeamus igitur, Juvenes dum sumus; Post jucundam juventutem, Post molestam senectutem Nos habebit humus!
Vita nostra brevis est, Brevi finietur, Venit mors velociter, Rapit nos atrociter,
Nemini parcetur. Ubi sunt qui ante Nos in mundo fuere? Vadite ad superos, Transite ad inferos, Ubi iam fuere.
Vivat academia, Vivant professores, Vivat membrum quodlibet, Vivant membra quaelibet, Semper sint in flore!
Vivant omnes virgines Faciles, formosae, Vivant et mulieres, Tenerae, amabiles, Bonae, laboriosae!
Vivat et respublica Et qui illam regit, Vivat nostra civitas, Maecenatum caritas, Quae nos hic protegit!
Pereat tristitia, Pereant osores, Pereat diabolus, Quivis antiburschius, Atque irrisores!
|
Să ne bucurăm, aşadar, Cît încă suntem tineri Fiindcă dup-o tinereţe agitată, Şi-o bătrîneţe-ngreunată, Ţărîna ne va avea pe toţi.
Viaţa ne este scurtă Va fi terminată prea curînd, Moartea vine fulgerător Atroce ne agaţă-n ghearele-i. Nimeni nu-i cruţat de-aceasta.
Unde-s, oare Cei ce-au trăit înainte-ne? Poţi s-ajungi pînă-n Ceruri Sau să păseşti prin Iad De doreşti să-i revezi.
Trăiască şcoala! Trăiască profesorii! Trăiască fiecare-ntrebător! Trăiască fiecare-ntrebătoare! Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!
Trăiască toate fecioarele Binevoitoare şi curate la suflet! Trăiască, de-asemeni, Femeile tandre, iubitoare Şi pline de hărnicie!
Trăiască patria Şi cei ce-o conduc! Trăiască-ne oraşul Şi binefăcătorii acestuia Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranţă!
Fie ca tristeţea să piară! Fie ca urîtorii să piară! Fie ca Diavolul să piară! Fie ca oricine-i împotriva şcolii noastre, Oricine-ar rîde de-aceasta, să piară!
|
VIDEO Gaudeamus - Imnul studenţesc
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Știi cine e tânăra din această fotografie restaurată? A contribuit decisiv la existența României / imagine completă în articol
- Ciolacu: Avem o veste bună pentru pensionari / Video
- Desființarea SIIJ, adoptată în ședința de Guvern. Proiectul o să fie înaintat Parlamentului
- Tot mai mulți tineri din România adoptă trendul "furry" și se transformă în "fursona". Sabina Rusescu: În SUA sunt oameni care se cred obiecte
- Povestea româncei care a devenit prima avocată din Europa și prima femeie din lume cu doctorat în Drept
- Pensionarii vor putea să-și ia talonul de pensie și biletele de tratament online, ne spune Daniel Baciu. Ce înseamnă digitalizarea Casei de Pensii și care este stadiul recalculării pentru septembrie
- Vine vara mai devreme. Elena Mateescu (ANM) a spus cum va fi vremea în weekend și săptămâna viitoare
- Mircea Badea: De ce nimeni nu a intervenit în cazul crimei din Crângași
- Aparat de zbor ucrainean prăbușit în România: totul a fost ținut secret. Bogdan Chirieac: Toată lumea s-a speriat. Trebuiau să anunțe în primul moment
- BANCUL ZILEI: Ce fel de bărbat vor femeile
- Cum să fii mai optimist printr-un gest simplu. Japonezii au studiat fenomenul și funcționează
- România, în topul mondial al Internetului rapid. Andi Cristea: Am folosit cele mai noi tehnologii să ajungem aici
- Frumusețile Bucovinei nu sunt exploatate turistic suficient. Contracandidatul lui Flutur, plan pentru Suceava