Profesorul Dumitru Borțun a vorbit despre modul în care campania de vaccinare pentru vaccinare din România a atins o serie de țeluri raportate la psihologia colectivă a românilor. 

„V-aș spune o parabolă generală, care explică multe lucruri în discuția noastră. Acum câțiva ani, o biserică dintr-un mare cartier al New York-ului a vrut să facă un program de evanghelizare și a făcut comunicare, a transmis prin toate mijloacele posibile, prin flyere, prin direct mail, prin toate metodele de comunicare pentru o campanie. În ziua respectivă, în sala de adunare erau 8 oameni. Au zis că e un mare eșec, am greșit în comunicare și au chemat o firmă specializată în audit de comunicare să vadă unde au greșit, ca să nu mai greșească altă dată. Firma vine și face o cercetare și le spune „să știți că nu ați greșit, ați avut un succes de 100%, încă din datele noastre reieșea că doar 4 oameni trebuiau să fie în sală și au fost 8, deci campania de comunicare a fost bună. 

V-am spus acest lucru ca pe un fapt real, ca să înțelegem toți cei care urmărim această discuție că nu întotdeauna este de vină campania de comunicare și nu întotdeauna campania în general, pentru că o campanie nu se reduce numai la campania de comunicare, sunt mai multe lucruri aici, inclusiv mijloacele de acces, apropierea de locul faptei, cum s-a și întâmplat în ultimul timp”, a explicat profesorul de relații publice Dumitru Borțun, într-o intervenție la Digi24. 

Să nu mai dăm vina pe guvernanți

„Este drept că multe dintre acțiunile lăudabile, care sunt bile albe în campania guvernamentală au venit cam târziu, deci asta este una dintre explicații, întârzierea cu care s-au aplicat o serie întreagă de măsuri care ar fi trebuit gândite de la început, dacă nu chiar de înainte, din timp. Pe urmă, faptul că oamenii au o anumită factură psihologică deosebită de cea a altor țări europene. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece și să spunem că dacă suntem în Europa, pentru că multă lume confundă Europa, ca unitate politico-administrativă sau geografică, cu Europa ca sistem de valori, ca psihologie socială, ca orientări de valoare, spre trecut sau spre viitor, spre valori materiale sau valori spirituale. Astea sunt așa zise orientări de valoare. Noi nu coincidem cu toate țările europene, mai ales de la Europa Centrală înspre vest. 

Iată, de ce așteptările noastre, ca să fim măcar pe media Uniunii Europene și depresia noastră că nu suntem cum ar trebui să fim s-ar putea să fie înșelătoare, s-ar putea să fie conform specificului acestui popor. Haideți să nu mai dăm vine tot timpul pe guvernanți și pe campania de comunicare. De aia am început cu parabola respectivă, ca să înțelegem că de multe ori lucrurile chiar așa stau în realitate, nu e vorba de comunicare”, a mai spus acesta. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News