Satul în care vin turiști din Austria, Germania, Belgia și de peste Ocean. Tanti Emilia dezvăluie secretele ciorbei de miel: ”Este regele ciorbei”
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Irina Constantin
WhatsApp
Lavandă, Margina/ foto ilustrativ Agerpres
Lavandă, Margina/ foto ilustrativ Agerpres
Turiști din România, Europa și de peste Ocean vin aici și, de multe ori, popopesc la cea cunoscută despre ”tanti Emilia”, cea care vorbește cu atât de multă pasiune despre mâncare, încât doar când auzi cum descrie fiecare rețetă, parcă ți s-a și făcut foame! 

Se întâmplă în satul Coşteiu de Sus, din comuna timişeană Margina. Aici deja se fac pregătiri pentru Sfintele Paști, de la credință, la tradiții și la preparate. Turiștii care ajung în zonă sunt atrași de pitorescul locurilor și de ospitalitatea oamenilor. Sute de turiști din ţară, dar şi din Austria, Germania, Belgia sau din locuri îndepărtate, de peste Ocean, vin sau revin aici în această perioadă, unde au descoperit și lanţul bisericilor din lemn din secolele XVIII - XX de la Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi şi Nemeşeşti, dar şi Mănăstirea Izvorul lui Miron. Un punct de atracţie este şi Muzeul Satului de la Sinteşti, care adăposteşte documente vechi ale personalităţilor locului, instrumente muzicale care răsunau la marile sărbători în toate satele comunei, produse de manufactură, precum opincile din piele de bou, unice în ţară, dar şi porturi populare bănăţene, 'ridate' de trecerea anilor, arată Agerpres. 

Localnicii pregătesc pentru oaspeţi drumeţii cu căruţa trasă de cai prin codrii seculari sau cu bicicleta, la Defileul Mureşului, Cascada Şopot de la Pietroasa, la plantaţia de trandafiri a familiei Grecu, spre câmpurile cu lavandă, la Dumbrava ori la Pietrele Cohului. Aproape de satul Crivina de Sus există şi un Sfinx, mai arată sursa citată. 

Emilia Popa, din Coşteiu de Sus, a devenit cunoscută şi dincolo de graniţele României prin premiile europene câştigate cu proiectul "Mic Dejun la Margina". Pentru Agerpres, a povestit: ”Vin turişti din ţară şi din străinătate. Mâncărurile de post, verdeţurile plac tare mult. Am organizat, recent, şi primul brunch de post cu sarmale de post, ciorbă de salată, ciorbă de urzici, pastă de leurdă, chiftele de ciuperci, de soia, tocăniţă de soia. Ca dulciuri pregătim prăjituri cu bulion, cu mere, clătite pufoase cu apă minerală cu dulceţuri. Apa din sat are particule de aur, după ce a fost construit un foraj pentru canalizare şi au ajuns la o pânză freatică bogată în particule de aur. Sarmalele de post le fac cu făină de dovleac. Măcinăm seminţele de dovleac prin râşniţă, iar făina o punem în ceapa prăjită, prăjim coji de pâine şi o tocăm foarte mărunt, apoi adaug piper, sare, orez, cimbru. În loc de carne pun făina de dovleac, să lege compoziţia”. 

Secretele ciorbei de miel



”Eu vin dintr-o familie de slovaci, unde am avut o altă bucătărie, dar soacra m-a învăţat. Dintre mâncărurile slovace care îmi plac şi pe care le prepar sunt: găluştele cu brânză (haluştii), gogoşi pe abur, ciorba de cartofi dreasă cu lapte şi smântână. De Paşti, eu nu mănânc miel, dar gătesc. Fac ciorbă de miel, friptură de miel, sarmale, fripturi de porc şi pui. Ciorba de miel o gătesc la fel ca orice ciorbă, dar nu trebuie să lipsească leuşteanul, care rămâne regele ciorbei. Spăl foarte bine carnea de miel, măruntaiele, capul, apoi le fierb cu legumele. Las să fiarbă la foc mic, după primul clocot. La final, când carnea se desprinde de os, adaug leuşteanul tocat, zeama de lămâie şi se drege ciorba cu smântână” a spus ”tanti Emilia”. 


Nici dulciurile nu lipsesc


Trebuie să fie şi un tort cu nucă umplut cu cremă de nucă sau cu frişcă de casă sau frişcă. Banatul este raiul prăjiturilor de Paşti, Crăciun sau Rusalii, când fac până la 11 feluri de prăjituri. Dacă fac doar şase tăvi, simt că nu e suficient. Preferată este prăjitura slovăcească 'Medova torta'. Este din foi cu miere de albină care se umplu cu frişcă amestecată cu nucă măcinată. Mai îmi plac şi cornuleţe cu untură. La un astfel de meniu, munceşti două zile", mărturiseşte gazda noastră.

”Eu cânt şi în strana bisericii din Coşteiu de Sus, pentru că nu mai sunt bărbaţi în strană. În prima zi de Paşti ducem ofrande la biserică, în coşuri, cu ce s-a gătit, preotul le sfinţeşte şi apoi le ducem acasă şi le mâncăm în familie. Este o perioadă cu profunde trăiri spirituale. Tinerii care au plecat din sat în străinătate revin acum la părinţi şi la bunici, curăţă mormintele străbunicilor, duc ramuri de sălcii la cimitir şi aprind focuri, în Joia Mare”, mai spune tanti Emilia.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel