Culisele legii minelor: cine a făcut modificările actului normativ
Data publicării:
Autor: DCNews Team
WhatsApp

Legea organică a minelor a picat, marți, în Camera Deputaților, fiindcă nu a reușit să strângă un număr minim de voturi "pentru".  Actului normativ i-au fost aduse modificări după scandalul Roșia Montană. Noile prevederi însă nu i-au mulțumit pe cei care se opun exploatării din Apuseni, Remus Cernea, Dinu Giurescu sau Laszlo Borbely votând cu "nu". Propunerile pentru noua lege a minelor au venit din partea Transparency International. Președintele organizației, Victor Alistar, susține că prevederile au fost legate coerent, în conformitate cu standardele ridicate, astfel ca activitatea în zona resurselor naturale să fie mult mai transparentă.

Alistar spune că noua lege a minelor include o prevedere anti-corupție, care face ca un contract să fie lovit de nulitate în cazul în care se constată fraude.

"Transparency International le-a propus și grupul parlamentar liberal a preluat aceste amendamente și le-a prezentat, referitor la transparență, integritate, responsabilitatea socială în ceea ce privește resursele naturale, nu strict pe mine. Acestea au fost amendamentele pe care noi le-am susținut și care ar fi mers pe un sistem cu adevărat deschis, cu acces la informații și corect, de realizare a  contractului. De asemenea, era o prevedere referitoare la integritate și una că în toate contractele trebuie să exite clauza anti-corupție care poate duce la nulitatea contractului dacă se descoperă fraude", a declarat Alistar pentru DeCe News.

Activiștii cred că legea minelor este pro-Roșia Montantă

Noua lege a minelor este considerată de criticii proiectului RMGC ca fiind una în favoarea exploatării auro-argintifere din Apuseni de către compania canadiană. De altfel, între cei 105 parlamentari care au votat cu "nu", se regăsesc majoritatea democrat-liberalilor, care au dat un vot politic, și legislatori recunoscuți pentru opoziția fermă făcută proiectului minier.

"S-a făcut o interpretare că această lege ar fi fost o lege pentru Roșia Montană. Nu. Proiectul inițial a fost respins, raportul comun, acum o lună și ceva. Și pentru a nu se face o lege pentru o companie, s-a mers pe ajustarea și îmbunătățirea legii minelor, legea cu privire la resursele naturale", a menționat președintele TI.

Alistar acuză că legea a fost sabotată prin introducerea pe șest a unui articol

Victor Alistar spune că, pe lângă propunerile sale, s-a introdus cu doar o zi înainte un articol controversat, de care Transparency International se disociază.

"Legea a căzut însă pentru că ieri s-a mai băgat un amendament în altă parte a legii. Acesta punea în balanță beneficiile economice și sociale cu daunele de mediu, și, dacă beneficiile economice și sociale erau mai bune, atunci puteau să treacă orice fel de proiect. Un articol băgat nu știu de către cine, îl alt corp alt legii, în altă parte, a virusat actul normativ care, altminteri, era un act coerent", ne-a mai spus Alistar.

El a specificat că articolul cu probleme este articolul 29, "pe care eu nu l-aș accepta sub nicio formă și care ar putea da senzația că este pro-Roșia Montană (legea - n.r). Dar el, inițial, cum a fost plecat, era o lege care alinia sistemul românesc de extragere a resurselor la toate standardele internaționale ridicate".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel