Prin aplicarea noii taxe clawback industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane RON, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, conform studiului de impact realizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Aplicarea noii taxe nu va influenţa doar piaţa farmaceutică, ci va avea un impact major la nivel economic, social şi medical.

Din punct de vedere economic, taxa este inaplicabilă, deoarece companiile farmaceutice ar trebui să susţină integral diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul de medicamente.

„Am făcut o simulare pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde RON“, declară Cristian Luţan, Director Executiv Adjunct ARPIM.

„Vom fi nevoiţi să plătim o taxă pentru venituri pe care nu le-am realizat, pentru că noua taxă clawback se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei vândut pe piaţă, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei, lucru imposibil de susţinut“, adaugă Cristian Luţan.

Noua taxă va avea şi un impact medical. „Unul din defectele majore ale taxei este lipsa totală de predictibilitate. Prin însăși textul ei, ordonanța ridică acest risc major: dacă diferența dintre buget și consum este foarte mare în 2012, atunci e posibil ca unele companii să nu-și poată îndeplini obligația. Neîndeplinirea obligației duce la eliminarea întregului portofoliu din lista de medicamente compensate. Acest lucru înseamnă că medicamentele se vor gasi în continuare, dar nu vor putea fi achiziţionate decât cu plata integrală din buzunar de către pacienţi“, adaugă Cristian Luţan.

Producătorii de medicamente vor fi nevoiţi să gestioneze impactul economic prin reducerea costurilor, dar acest aspect va avea consecinţe la nivel social precum reducerea locurilor de muncă, care va aduce dupa sine: diminuarea contribuţiilor la bugetul de stat, reducerea bugetului de educaţie medicală ştiinţifică şi al celui de responsabilitate socială.

Nu în ultimul rând, ARPIM îşi exprimă încă o dată îngrijorarea faţă de semnalul pe care autorităţile române îl transmit investitorilor străini, care vor percepe această taxă ca pe un semnal că România nu este un loc sigur pentru investiţii.

În perioada imediat următoare industria producătoare de medicamente îşi propune continuarea dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru a se ajunge la elaborarea si implementarea unui mecanism de clawback sustenabil.

Studiul de impact a fost efectuat în luna septembrie, şi cuprinde calcule şi simulări pe baza datelor furnizate de CNAS privind execuţia bugetară, alocările bugetare pe anul 2011 şi estimarea consumului de medicamente în anul 2011.

Citeşte şi:

Un studiu realizat de companiile farmaceutice arată că nu se mai pot vinde medicamente compensate în România

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News