Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Marcel Boloș face lista argumentelor că DCNews a avut dreptate. Două mari categorii de măsuri: unele bune de pus pe hârtie, altele coșmar pentru români. e-Factura, doar începutul
Inquam Photos / George Călin
Dacă v-ați fi gândit că e-Factura e apogeul măsurilor lui Marcel Boloș, aflați că urmeaza ”cireașa de pe tort”. Și e oare sfârșitul măsurilor controversate sau e doar confirmarea că, în 2025, va fi și mai rău, economic vorbind?
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a condus, la Washington, delegația de la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional. Printre altele, ministrul s-a angajat la o colectare mai bună a ANAF, vorbind despre o creștere până la 2,5% din PIB.
În urma celor anunțate, DCNews a publicat mai multe articole pe subiect:
- ANAF se pregătește să ia bani de la români. Ești bun platnic? Vin vești proaste. Anunțul lui Boloș: Cât va trebui să plătim
- EXCLUSIV Ministrul Boloș te pune să scoți bani mulți din buzunar. Mircea Coșea explică de ce este o mare greșeală noua măsură anunțată
Ministerul de Finanțe reacționează și susține că mesajul ar fi fost greșit înțeles, susținând că va crește doar colectarea, prin eficientizare. În acest sens, redacția DCNews a cerut o listă concretă de măsuri, care vin doar să servească drept argument la ceea ce deja am scris. Măsurile expuse fie se încadrează în categoria ”bune de pus pe hârtie”, fie se anunță a fi un adevărat coșmar pentru mediul de afaceri și, în final, pentru angajații lui, deci pentru românul de rând.
Printre măsurile expuse, numărăm o reformă ce va fi aplicată ANAF-ului prin digitalizare, ce are ca scop creșterea colectării cu 2,5% până la finalul lui 2025, printr-o comparație cu 2019:
”Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare, vizează necesitatea asigurării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, prin creșterea raportului venituri/PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019) și reducerea decalajului fiscal la TVA (cu 5% până în trimestrul IV 2026, comparativ cu 2019), prin creșterea conformării voluntare a contribuabililor, îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor și asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare. Acestei reforme îi sunt asociate investiții în valoare de 291,4 mil. euro”.
În continuare, aflăm ce s-a făcut până acum în acest sens în ANAF, deci treburile interne ce ar fi trebuit să fie făcute de mult și nu ar trebui să fie o laudă în sine, ci o normalitate de funcționare a statului și, în această cauză, a ANAF-ului.
Ministerul Finanțelor dă, totodată, speranțe cu un ”hub financiar”, tot în interesul colectării mai bune la bugetul general consolidat, iar efectele lui le vom vedea când se trage linie, dacă e praf în ochi sau de aplaudat, deocamdată lăudăm, pe hârtie, aparenta existență a unei posibile structuri bune:
”În vederea eficientizarii activitatii de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat si reducerea evaziunii fiscale s-a emis OUG 109/2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice înființat și dezvoltat la nivelul Ministerului Finanțelor, denumit hub financiar, bazat pe o structură hardware și software omogenă, de interes esențial pentru securitatea financiară a statului, dezvoltată în condiții de securitate cibernetică, constând într-un ansamblu de resurse informatice și sistemele informatice găzduite pe infrastructură, care se interconectează la nivel de servicii cu Platforma de cloud guvernamental. Hubul financiar este de uz și interes public general pentru interesele financiare ale statului român și ale Uniunii Europene”.
În completarea celor expuse mai sus, având precedentul coșmar e-Factura, aflăm ce urmează:
- RO e-Transport prin care se dorește monitorizarea transportului rutier al bunurilor pe teritoriul României. De fapt, ar fi vorba despre bunurile cu ”risc fiscal”, nu de cele cu acoperire vamală. Funcționează cumva încrucișat prin notificările de la contribuabili, camerele video din punctele vamale și, în final, este doar un studiu de caz pentru viitor: ”vor constitui sursă de date pentru viitoarele dezvoltări de analize de risc”.
Este de văzut totuși cine analizează și cum orele de filmările din punctele vamale ale României, despre ce structură vorbim și cine verifică notificările, cum sunt încrucișate și, în final, care-i scopul, pentru ce se face și cu se rezultate va veni în acest sens Ministerul de Finanțe, dar și de la ce pleacă în aplicarea acestei măsuri. Desigur, și cu impact pentru transportatori, dacă se și aplică.
- RO e-Sigiliu vine oarecum în continuarea RO e-Transport, pentru că aflăm că ”va monitoriza transportul mărfurilor pe cale rutieră si posibilele puncte de `deturnare` a acesteia. De exemplu, mărfurile care, conform documentelor de transport, ar trebui să tranziteze România, dar în realitate sunt vândute fără factură în România”. Aici poate ne-am gândi la transportul de cereale din Ucraina, ca exemplu, dar rămâne de văzut când și cum și cu cine va aplica Ministerul de Finanțe o astfel de măsură. Despre ce aparat de noi bugetari vorbim și cu rezultate în economie.
- e-TVA, pe modelul e-Factura. Poate că nu ar mai fi nimic de zis în plus la e-Factura, iar dacă e-TVA va fi pe același principiu, măcar avem un precedent de ”bătăi de cap”! ”Va genera automat deconturi de TVA precompletate. Astfel, contribuabilii vor beneficia de un proces simplificat, iar autoritățile fiscale vor avea la dispoziție date mai precise și actualizate, contribuind la lupta împotrivă evaziunii. Termenul de implementare este 1 august 2024” susține ministerul.
Vezi aici precizările complete ale Ministerului de Finanțe
*Precizăm că pe lângă document și măsurile enumerate, sunt și opinii redacționale adăugate, așa cum le veți regăsi mai sus, nedelimitate de ghilimele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
