O portiţă pentru defrişări, înjumătăţirea suprafeţei pe care România ar trebui să o împădurească până în 2030 şi posibilitatea ca RA-APPS să-şi înfiinţeze propriul ocol silvic, aceastea sunt principalele prevederi ale noului Cod Silvic, informează gândul.info.
Deşi la nivel oficial, proiectul nu aparţine Guvernului, printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Constantin Niţă, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, şi Rovana Plumb, ministrul Muncii.
Susţinut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor.
În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.
"Dacă tu elimini (cele trei categorii - n.r.), în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundaţii, alunecări de teren...Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosinţă a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrişa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecţie silvică", a spus senatorul PDL Marius Paşcan, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului, pentru gândul.info.
Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzaţiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri.
"Nu sunt scoase din fondul forestier naţional. La cum erau definite până acum, intrau şi în categoria pădure, şi în categoria fond forestier. Ori fondul forestier naţional înseamnă pădure şi alte categorii. Şi atunci a fost denumit numai o dată, era o dublă definire înainte", a declarat Pană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol