Acesta își începe articolul spunând că tinerii care vor să o apuce pe calea politicii ar trebui să ia exemplu de la fostul președinte.

Vedeți de ce în rândurile de mai jos semnate de Flaviu Predescu:

Mulți dintre tinerii care vor să se lanseze în politica post-Colectiv ar trebui să ia exemplu de eficacitate de la fostul președinte Traian Băsescu. De la statutul de „fost" și „terminat", așa cum îl catalogau anul trecut pe vremea asta adversarii, Băsescu a ajuns să fie, vai, după atâta uzură, un posibil candidat de perspectivă la Primăria Generală a municipiului București. Pe fondul suspendării temporare a termenului „politică", Băsescu are mari șanse să devină liderul opoziției.

Ciugulind câte un pic din trupurile încă vii ale bărbaților din politică, preluând teme populiste credibile, ce păreau lăsate la o parte, Traian Băsescu și-a atins unul din obiectivele de etapă: acela de a nu ajunge să creadă el însuși că este un politician terminat. În definitiv, fostul președinte nu face decât ceea ce ar trebui să facă fiecare om implicat în treburile țării: propune soluții, iar dacă ele au sau nu acoperire asta nu mai contează acum.

Cameleonismul politic al lui Băsescu a fost mereu unul care a ținut mai întâi de persoana sa și nu de mediu, cum se întâmplă în mod obișnuit. Și-a jucat rolurile ca un actor politic adevărat, fiind ba om simplu, care pune întrebări, ba președinte care este obligat să se implice, ba lider politic, dator să-și atace adversarii sau să se amestece fățiș în competiția internă a fostului său partid.

Traian Băsescu, o bază de date (secrete) în sine

Revenirea în politică a lui Traian Băsescu nu este deci de bun augur nici pentru foștii săi colegi din PDL, contopiți și prigoniți acum în PNL și nici pentru adversarii care au ceva de ascuns și care știu faptul că el le știe secretele. Că le place unora sau nu, fostul președinte va rămâne pentru mult timp, după zece ani în acea funcție, o bază de date (secrete) în sine. Pe sub privirea sa au curs timp de 3590 de zile, cele mai sensibile informări despre tot ce a mișcat sau n-a mișcat în România și în afara granițelor ei. Din când în când, cu câte o jumătate de gură, foștii săi colaboratori susțin că de fapt Băsescu ar fi creatorul sistemului informație-probă, care astăzi le poartă sâmbetele. Și atunci se naște întrebarea: e rău sau e bun Băsescu? A făcut sau n-a făcut ceva Băsescu pentru țară?

În șoaptă și fără să poată dovedi, unii susțin că în 2004 între Băsescu și sisteme (la nivel de indivizi) s-ar fi creat un „gentleman's agreement" survenit din nevoia structurilor de a scăpa de umbra unuia ca Sorin Ovidiu Vântu și pe cealaltă parte a lui Băsescu de a scăpa de orice adversar care poate fi atacat cu probe. Băsescu știe bine deci că o rețetă care dă roade este să nu te dezici de nimeni când ești slab și să-i pui pe toți la îndoială atunci când ești puternic.

Sfârșitul celui de-al doilea mandat i-a semănat cu începutul primului

Cu toate acestea, oricât de puternic a fost ca președinte, intercalând responsabilitățile oamenilor pe care i-a avut în subordine, sfârșitul celui de-al doilea mandat i-a semănat cu începutul primului. A cerut arbitrar să i se dea socoteală pentru pozele de la Paris unora, s-a întâlnit cu adjuncții lui Meleșcanu, deși acesta era director în funcție, pentru a cere lista cu sursele umane secrete. Nu a reușit să obțină ce voia – proba finală, semn că puterea era bine ferecată în altă parte. A trecut peste suspendarea din 2012 încheind un pact de coabitare, reușind mereu să câștige sau să se salveze la limită. Se pare că Băsescu revine.

NR - Titlul de home page și intertitlurile aparțin redacției.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News