Din start, semnatarul eseului publicat în România Curată face mai multe constatări.

"În prima parte a analizei, am arătat cum cinci elemente centrale au fost modificate total:

migrația forței de muncă spre Rusia s-a stopat total;

Rusia, din jucător important economic în Moldova, a devenit un jucător secundar, nesemnificativ;

Rusia a pierdut controlul energetic în Republica Moldova;

partidele și-au schimbat discursul și nu vor să se mai asocieze cu Kremlinul, chiar și cele pro ruse;

limba română a început să devină în Republica Moldova singurul instrument lingvistic funcțional, chiar pentru ruși – fenomen nou (mă bucur că am avut multe reacții de la specialiști și politicieni – e o temă care merită analizată mai profund și sistematic).

Voi încerca să dezvolt subiectul din altă perspectivă și să arăt cum schimbă și cum poate schimba acest război poziția și rolul României în raport cu Republica Moldova. Atenție, nu de pe poziție de putere, ci de pe o poziție care să ajute la dezvoltarea reciprocă. Moldovenii sunt foarte sensibili la ”frați mai mari” a scris Ernu."

Sarcini noi, provocări noi

"Schimburile economice dintre România și Republica Moldova s-au ridicat la 3,5 miliarde USD în anul 2022, crescând cu 50%, iar România devenind un lider incontestabil economic. Anul 2022 este un an record în schimburile bilaterale economice. Oare e o întâmplare? Războiul a contribuit esențial la asta.

În ianuarie-iunie 2023, principala țară de destinație a exporturilor de mărfuri din Republica Moldova a fost România, cu 31,6%, mult peste locul doi care este Ucraina cu 17.6%. Și la importuri lucrurile stau la fel: în ianuarie-iunie 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri în Moldova, s-a regăsit pe primul loc România, cu 15,6% din total importuri), devansând Ucraina (13,0%) și China (10,5%).

Evident, trendul acesta începuse de ceva timp, pentru că Rusia deja era într-un război hibrid și dificultățile economice durau de ceva vreme. Însă războiul a schimbat radical situația, iar România a preluat rolul vechi al Rusiei – având o poziție privilegiată: limbă comună, cultură comună, apropiere geografică, istorică și faptul că este parte a UE care-i dă o stabilitate și multe avantaje.

Va ști România se să folosească de această posibilitate unică, apărută în urma acestui război? Rămâne de văzut. Totul se află în capacitatea de viziune, strategie și gestiune politică a liderilor celor două țări. Vor reuși oare să construiască politici bilaterale economice și sociale care să ajute dezvoltarea celor două state sau vor cădea pradă micilor interese de clan și grup sau veșnicilor și sforăitoarelor discursuri patriotarde și construcții de ”poduri de flori”

Răspunsurile la aceste întrebări, AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News