Potrivit tradiției de anul nou, cei care nu primesc colindătorii, vor avea parte de necazuri și sărăcie în anul ce vine. În ajunul Anului Nou, în Moldova, tineri și bărbați proaspăt căsătoriți pleacă cu Plugul.
Un obicei străvechi care este derivat din dintr-o practică primitivă, ”Plugușorul” este mereu însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, însă plugul adevărat care este tras de boi, a fost înlocuit în timp de un plug miniatural, ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor, potrivit newsbuzau.
În sate, ”Plugușorul” este extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă aduc cu ele chiar un plug
De asemnea, odatăcu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este foarte important să se ureze pentru bunăstare, astfel că ”Sorcova” este cel mai cunoscut Colind. Sorcova este un substitut al divinității fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviți viață lungă, sănătate și prosperitate.
Sorcova era confecționată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructieri precum măr, păr, vișin și prun, sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei, sau de Moș Nicolae. Apoi, obiectul cu care merg copiii la colindat a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală și un fir de busuioc în vârf.
În Bucovina, sorcova are atașat un clopoțel
Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei. De asemenea, sorcova este un simbol al vegetației de primăvară și în prezent este făcută din hârtie colorată și flori artificiale.
După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agățată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Semănatul, obicei agrar de Anul Nou
Acesta se practică în Moldova, Muntenia și o anumită parte din Oltenia, precum și alte obiceiuri de Anul Nou, constă în interpretarea unor cântece și poezii tradiționale, a unor incantații și urări de belșug pentru noul an și specific, acestui obicei mai este și cel de aruncare în casa gazdeia semințelor de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine.
Tradiția spune că dacă în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat, în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vor veni cu semănatul.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Știați că un singur stat din Europa are graniță terestră cu Africa iar 9 din 10 români răspund greșit
- Ploi abundente, grindină și vânt puternic în prima zi de Paști. Județele vizate de fenomenele meteo extreme
- Horoscop 6-12 mai 2024: Zodia care s-a certat cu toată lumea. Daniela Simulescu: „Îți recomand mai mult pragmatism” /video
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui