Vizita lui Macron la Belgrad are loc la mai puțin de cinci luni după ce președintele francez l-a primit pe omologul sârb, Aleksandar Vučić, la Paris. Această călătorie va fi o oportunitate pentru cei doi șefi de stat de a discuta probleme economice, apărare, energie și inteligență artificială.

După ce în aprilie a declarat că viitorul Serbiei se află „în Uniunea Europeană... și nicăieri altundeva”, președintele francez Emmanuel Macron își continuă ofensiva cu farmec în Balcanii de Vest, scrie Euronews.

Președintele Franței va întreprinde o vizită oficială la Belgrad pe 29 și 30 august, potrivit Palatului Elysée. Unul dintre cele mai arzătoare subiecte va fi vânzarea a 12 avioane de luptă Rafale, fabricate în Franța, în valoare de 3 miliarde de euro, către Serbia.

Belgradul și-a intensificat cheltuielile cu armele în acest an și „Franța a devenit o destinație preferată pentru efortul de înarmare a Serbiei”, a declarat dr. Sophie Gueudet, cercetător specializat în Balcanii de Vest la Scuola Superiore Sant'Anna în cadrul proiectului Horizon RE-ENGAGE în Italia.

Deplasarea lui Macron la Belgrad reprezintă o încercare de a consolida relațiile bilaterale prin îndepărtarea Serbiei de la dependența de sistemele de apărare și securitate din Rusia.

„Readucerea lui Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, mai aproape de sfera UE ar putea fi văzută ca o mișcare diplomatică inteligentă a lui Macron”, a declarat Dr. Gueudet pentru Euronews.

Majoritatea experților spun însă că este o falsă iluzie a președintelui Franței.

„Serbia a cultivat în ultimii ani legături bune cu Rusia și China”, a explicat Florian Bieber, profesor de istorie și politică din Europa de Sud-Est la Universitatea din Graz.

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Belgradul în mai, ca parte a primei sale vizite în Europa de la pandemia COVID-19 din 2020. Beijingul a virat miliarde în Serbia, în special în minerit și producție.

În ceea ce privește Rusia, Serbia rămâne cel mai apropiat aliat al său în Balcanii de Vest datorită cooperării energetice puternice, a opoziției față de independența Kosovo și a religiei ortodoxe răsăritene comune.

„De fiecare dată când există aceste parteneriate cu UE, Belgradul reușește să echilibreze și relația cu China și Rusia. Serbia nu își va pune niciodată toate ouăle într-un singur coș”, a declarat Strahinja Subotić, cercetător senior la Centrul de Politică Europeană din Belgrad.

„Atâta timp cât Serbia rămâne dependentă de energie din Rusia, Kremlinul va avea întotdeauna un efect de pârghie”, a declarat Subotić pentru Euronews.

Subiectul spinos al aderării Serbiei la UE

O altă problemă majoră în lucru va fi aderarea Serbiei la UE, care se bazează în mare măsură pe normalizarea relațiilor cu Kosovo. Belgradul nu recunoaște suveranitatea Priștinei, care și-a declarat independența în 2008. Numeroase încercări de liniște și dialog conduse de Bruxelles au eșuat în ultimii ani.

„Din cauza contextului geopolitic tensionat și a lipsei unui sistem de control și echilibru cu ceea ce Serbia va face cu aceste capacități de apărare sporite, sunt sceptic că este o decizie înțeleaptă pentru Franța să vândă arme Serbiei”, a spus dr. Gueudet.

Macron pare să fie de partea Serbiei în conflict. La începutul lunii august, Franța a condamnat „multiplicarea acțiunilor unilaterale ale autorităților kosovare”, care „periclitează eforturile de normalizare”.

Dar analiștii rămân sceptici cu privire la voința politică a lui Vučić de a avansa efectiv cu integrarea în UE.

„Aceste demersuri încearcă mai mult să aducă Serbia mai aproape de UE prin elemente economice, mai degrabă prin valorile integrării în UE”, a spus Florian Bieber.

„Oficial, Serbia este angajată în aderarea sa la UE, dar nu s-a înregistrat niciun progres substanțial în ultimii ani”, a explicat el.

În timp ce Belgradul a făcut unele progrese în justiție, au fost înregistrate progrese limitate în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției, crimei organizate și libertatea de exprimare, potrivit raportului anual de progres privind Serbia, publicat de Comisia Europeană în 2023.

„Lui Vučić i-ar plăcea să facă parte din UE, dar numai dacă se poate comporta ca Viktor Orban din Ungaria”, a glumit Subotić.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News