Într-o postare pe rețeaua socială X, von der Leyen a subliniat importanța acestei vizite, având în vedere că „sezonul de încălzire va începe curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică”. De asemenea, liderul european a anunțat că suma de 160 de milioane de euro, provenită din veniturile generate de activele rusești înghețate, va fi alocată pentru a acoperi necesitățile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a provocat pagube majore asupra infrastructurii energetice ucrainene, distrugând aproximativ 9 gigawați de capacitate energetică – echivalentul necesarului energetic combinat al celor trei state baltice. Această situație este deosebit de gravă, având în vedere că Ucraina se pregătește pentru o nouă iarnă grea, în contextul unui război care continuă să afecteze toate sectoarele vitale ale țării.

Pentru a sprijini eforturile de restabilire a stabilității energetice, von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană intenționează să restabilească 2,5 gigawați din capacitatea energetică pierdută și să crească exporturile de energie către Ucraina cu 2 gigawați, o inițiativă crucială pentru a asigura necesarul de electricitate al țării în lunile ce urmează.

În cadrul vizitei, președinta Comisiei Europene se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt pentru a discuta despre sprijinul acordat de UE în contextul războiului, dar și despre necesitățile imediate ale Ucrainei pentru a face față provocărilor de iarnă. Aceste discuții vor acoperi atât aspectele militare, cât și cele umanitare și economice.

Pe fondul creșterii nevoii de asistență financiară a Ucrainei, Uniunea Europeană își intensifică eforturile pentru a strânge până la 40 de miliarde de euro în împrumuturi destinate stabilității economice a țării, indiferent de participarea Statelor Unite. Conform unui raport publicat de Financial Times, acest pachet de împrumuturi vine în urma unor dificultăți legate de utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Kievul, după ce un plan anterior al G7 a întâmpinat obstacole.

Problemele din cadrul G7 au apărut în principal din cauza opoziției Ungariei, condusă de Viktor Orbán, liderul cel mai pro-rus din Uniunea Europeană. Orbán a încercat să amâne luarea unei decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate până după alegerile prezidențiale din SUA, programate pentru 5 noiembrie. În acest context, oficialii de la Bruxelles și-au exprimat îngrijorarea că această întârziere ar putea afecta capacitatea Uniunii de a furniza garanțiile necesare pentru participarea Statelor Unite în schema de împrumuturi.

Cu toate acestea, Bruxelles-ul trebuie să înceapă să lucreze la o alternativă în următoarele săptămâni, deoarece orice decizie legată de aceste împrumuturi trebuie luată înainte de sfârșitul anului, când expiră anumite prerogative legislative care permit astfel de finanțări.

Planul original al G7 prevedea emiterea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari către Ucraina, care ar urma să fie rambursat cu profituri din rezervele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 260 de miliarde de euro. Majoritatea acestor rezerve sunt deținute la Euroclear, o instituție de depozit central din Belgia. Potrivit acestui plan, UE și SUA ar fi trebuit să contribuie cu aproximativ 20 de miliarde de dolari fiecare, iar restul de 10 miliarde ar fi fost împărțite între Regatul Unit, Japonia și Canada.

În lipsa unui consens cu Ungaria și a unor progrese semnificative în cadrul G7, Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a oferi împrumuturi suplimentare în cadrul unui program existent de sprijin financiar care expiră la sfârșitul anului. Acest program ar implica o creștere a datoriei comune a blocului comunitar, împrumuturile fiind garantate de bugetul comun al UE.

Oficialii europeni au subliniat urgența adoptării acestui plan înainte de sfârșitul lunii octombrie, astfel încât împrumuturile să poată fi deblocate până la finalul anului 2024, permițând astfel decontarea în tranșe a fondurilor către Ucraina. Potrivit unei propuneri legale analizate de Financial Times, UE ar urma să strângă între 20 și 40 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, în funcție de consultările cu statele membre.

Economia Ucrainei continuă să se confrunte cu provocări uriașe pe fondul războiului, guvernul de la Kiev și Fondul Monetar Internațional estimând un deficit de finanțare de 38 de miliarde de dolari în 2025. Ucraina depinde în mare măsură de ajutorul financiar extern pentru a-și menține funcționarea, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii continuă să submineze stabilitatea țării.

Deși planul principal al Comisiei Europene rămâne cooperarea cu Statele Unite în cadrul schemei G7, oficialii de la Bruxelles au subliniat necesitatea unui plan alternativ, în cazul în care Budapesta menține dreptul de veto până la alegerile din SUA.

În acest scenariu, UE intenționează să își continue eforturile unilaterale pentru a susține Ucraina, pregătind un cadru legal care să permită utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei, estimate la 2,5-3 miliarde de euro anual, pentru rambursarea împrumuturilor acordate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News