Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la începutul lunii noiembrie că trecerea la moneda euro în anul 2015 "nu mai intră în discuţie", apreciind că "visele au fost prea înalte", dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină, citează New York Times.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale din România, a declarat într-un interviu că, prin menținerea monedei naționale, România a câștigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea și de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar. În lipsa unui control asupra politicii monetare, țări din zona euro, precum Grecia, s-au văzut obligate să se bazeze în primul rând pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

"Sigur că au apărut reacții de nemulțumire și dezamăgire, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte" a precizat Isărescu, potrivit New York Times.

Și economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat pentru ZF, recent, că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Totodată, publicația susține că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situaţia subliniază rezistenţa sporită la efectele crizei a economiilor celor şapte state UE din Europa Centrală şi de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile "muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%, în timp ce în România este de aproximativ șapte procente.

Publicaţia americană notează și afirmația fostului ministru de Finanțe, Daniel Dăianu, potrivit căreia dincolo de avantajele de a fi în afara zonei euro, România a beneficiat, de asemenea, și de exodul celor aproape trei milioane de români în afara granițelor țării, după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, ceea ce a contribuit la menținerea unei rate scăzute a șomajului, diminuând cheltuielile statului.

În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, scrie New York Times.

Cehia va lua decizia de renunțare la coroană numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul renunțarea la forint înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".

Doar cinci state din cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 și care s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte, au trecut la moneda euro, respectiv Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News