Data publicării:
Grupul PPE: Prin programul "Erasmus pentru toți", cinci milioane de studenți ar putea studia în afara țării
În urmă cu mai bine de un sfert de veac, Comisia Europeană a demarat un program educațional modest, dar care avea să se dovedească unul din marile succese ale UE. Programul Erasmus, căci despre el este vorba, a fost responsabil nu numai de facilitarea experiențelor între universități, studenți, profesori, dar a adus cu sine și o acceptare a diversității culturale și o familiarizare deplină cu ceea ce înseamnă să fii european.
La începuturile Erasmus, în 1987, Uniunea Europeană nu avea decât 11 membri, iar comunismul nu dispăruse din Europa de Est. În primul an , aproximativ 3.200 de studenți au beneficiat de o perioadă de studii în altă țară decât cea de originie. Ulterior, exemplul lor a fost urmat de peste trei milioane de tineri, care nici măcar nu au provenit toți din țările comunității europene. Studenți din Lichtenstein, Norvegia, Turcia sau Elveția au beneficiat de pe urma Erasmus.
Într-o bună măsură, pentru un timp, acesta a fost și cazul României, din moment ce studenții români au reușit să plece cu ajutorul acestui proiect european, încă dinainte ca țara noastră să facă parte din UE. Exemplul acestor tineri nu face altceva decât să repete un scenariu identic la nivel european. Odată facilitată mobilitatea, studenții români au descoperit nu doar un alt univers academic, dar au reușit să înțeleagă mai bine importanța diversității culturale, care reprezintă una dintre temeliile proiectului comunitar. După cum se exprima unul dintre liderii Partidului Popular European, Manfred Weber, „diveristatea culturală face UE mai puternică".
Pe de altă parte, pentru foarte mulți dintre participanții la acest program, Erasmus a reprezentat și o șansă de a-și schimba destinul în întregime. Mulți tineri și-au cunoscut soți și soții din alte țări, iar rezultatul a fost apariția unor familii europene și multiculturale, în adevăratul sens al cuvântului. Practic, Erasmus a mers mult dincolo de nivelul stric academic, și după cum mărturisește o parte însemnată din participanți „i-a ajutat să se maturizeze".
La nivelul institutional, Erasmus a însemnat o provocare pentru țările candidate de a-și deschide societățile în fața modernizării și progresului și de a le pregăti pentru statutul de membru deplin într-un aranjament comunitar unic. În același timp, programul educational european a determinat guvernele și instituțiile de învățământ naționale să dezvolte strategii europene și international în acord cu realizările și provocările contemporane.
Cu trecerea timpului ambițiile Erasmus nu s-au domolit, chiar dacă bilanțul său este unul extreme de fast. Asta, mai ales dacă îl raportăm la sumele relativ modeste alocate de autoritățile europene. Pentru intervalul 2014-2020, Comisia Europeană țintește sub egida unui „Erasmus pentru toți" ca un număr de cinci milioane de studenți să poată studia în afara țării. Cifra pare impresionantă, însă trebuie avut în vedere că există aproximativ 190 de milioane de tineri cu vârsta sub 30 de ani în UE, iar bugetul alocat nu este nici pe departe unul extraordinar.
[citeste si]
În opinia liderilor PPE, avantajele acestui program surclasează net costurile necesare. „Bugetul Erasmus este relativ identic în fiecare an, și se situează sub 2% din actualul buget al Uniunii. Principalale beneficii ale extinderii acestui program ar fi combarea unor probleme importante cu care se confruntă în acest moment familia europeană: ascensiunea naționalismului, lipsa de încredere în UE, o tânără generație divizată și debusolată", a declarat Manfred Weber.
Chiar dacă rămâne o poveste de succes, programul Erasmus nu este perfect, iar problemele specifice unei bune părți din insitituțiile europene se răsfrâng și aici. De exemplu, entuziasmul studenților pentru acest program este, în multe cazuri, torpilat de birocrația excesivă, cu un accent iritant pentru proceduri și reguli, care îndepărtează doritorii. O simplificare și o debirocratizare a întregului proiect ar aduce după sine un nou val impresionant de tineri dornici să participe într-o experiență educațională și de viață. Pentru studenții români, aflați probabil în rândul cel mai fideli adepți ai valorilor europene, o simplificare birocratică ar reprezenta o șansă unică de a participa într-un schimb de experiență, de a învăța lucruri unice, de a cunoaște diversitatea culturală europeană și de a arăta prin exemplul propriu de ce Uniunea Europeană este o reușită.
Material publicat cu sprijinul Grupului PPE. PPE este cel mai mare grup din Parlamentul European, ce reunește forțe politice pro-europene de centru și de centru-dreapta, care doresc să consolideze obiectivul unei Europe mai competitive, mai democratice, mai transparente și al unei economii sociale de piață.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News