Cum a pierdut România războiul gazelor cu Bulgaria și Ungaria

Fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, Valentin Vasilescu, critică atitudinea României referitoare la proiectele gazoductelor rusești. Analiza sa este publicată pe site-ul Vocea Rusiei. Vasilescu explică modul în care a ratat România ocazia În acest sens, rețelele energetice urmează anumite trasee, cunoscute în geografia militară drept direcții strategice, operative și tactice, prin care se aprovizionează obiectivele dintr-un teatru de acțiuni militare (așa-numitele TAM-uri).

În acest sens, politica externă a statelor ar trebui să depindă de evoluția rețelelor energetice ce străbat direcțiile TAM-urilor. România face parte din TAM-ul Central-Estic, pe direcția strategică Balcanică - operativa Turcă prin Carpații Meridionali. De aici, licențiatul în științe militare argumentează că România a ieșit nu numai de pe hărțile militare, dar și de pe cele energetice, pentru că politica externă a României nu a "încăput pe mâna unui profesionist și patriot". Altfel spus, gazoductul South Stream, ce va lega Rusia de Europa Centrală și de Est, va merge pe direcția Balcanică - operativa Turcă prin Balcani, operativă care ocolește România întru-totul. Motivul: România a refuzat să participe la proiectul South Stream, alegând varianta Nabucco.

"Dacă România accepta să participe la South Stream, ea ar fi scurtat cu 50% lungimea conductei, dar ar fi scăzut și prețul de livrare al gazului furnizat de Gazprom către România", spune Valentin Vasilescu în scrisoarea adresată lui Iulian Chifu. "Gazul partenerilor strategici, ar fi fost vândut și pentru România la prețul minim al Gazprom, adică de 160 de dolari pentru 1.000 de metri cubi", expune fostul comandant în analiza sa, explicând că South Stream ar fi putut reprezenta "cel mai important tren care ar fi putut trece prin România și care ne-ar fi pus înapoi pe harta Europei".

De precizat că, în 2012, România a cumpărat la cel mai mare preț 1.000 de metri cubi de gaze, respectiv cu 450 de dolari, pe când celelate țări au cumpărăt aceeași cantitate la sume cuprinse între 190 și 360 de dolari.

South Stream-ul a generat înțelegerile pe tema gazelor între țările consorțiului, Rusia oferind o reducere a prețului gazului pentru Bulgaria, precum și pentru Ungaria, fapt ce a dus la ieftinirea gazelor și energiei termice cu aproximativ 10% în statele respective.

Pe de altă parte, și Marea Britanie și-a schimbat poziția față de Rusia, hotărând ca prin intermediul companiei British Petroleum, să pună la dispoziția Rusiei tehnologia de ultimă oră, necesară exploatării gazelor și petrolului din zona Arctică. Exploatările de aici vor presupune construirea unei imense infrastructuri de transport a gazelor, tot atât de dezvoltată ca și pe celelalte trei direcții ale gazoductului Drujba (rețea construită de URSS pe direcțiile Baltică, Bielorusă și Ucraineană).