"Nu auzi păsări ciripind în acele păduri, spre deosebire de bogăţia pe care o avem noi"

Val Vâlcu: Dacă s-ar planta cireşi, piersici, ar trebui neapărat irigare. Un proiect mai complex, în care în loc de împădurire să facem înlivezire. Ar aduce beneficii economice mai mari, stochează carbonul, asigură umiditate.

Mircea Fechet: Pentru mine, ca ministru al Mediului, să ştiţi că între un teren deşertificat şi un teren cu arbori, indiferent de specia lor, este o mare diferenţă. Este adevărat că, din punct de vedere al biodiversităţii, nu poţi compara o pădure unde există regenerare naturală - şi România este una dintre cele mai bogate țări din Europa din acest punct de vedere, al bogăţiei pe care o avem, păduri.

Pe când, atunci când mergem în vestul Europei, spre exemplu, vedem acele păduri foarte întinse de monoculturi. De cele mai multe ori molid, tăiat, ras, plantat aşa cum se întâmplă când plantezi porumbul. Doar că nu aștepți câteva luni, ci 60 de ani, spre exemplu, în cazul molidului. Dar acelea sunt păduri care, din punct de vedere al biodiversităţii, au valoare zero. Nu auzi nici măcar păsări ciripind în acele păduri, spre deosebire de bogăţia pe care o avem noi în România şi pe care bineînţeles că suntem obligaţi să o protejăm.

Vezi și: Firmele austriece, acuzate că defrișează ilegal pădurile țării noastre. Der Spiegel: Peste jumătate din lemnul tăiat ilegal la nivel mondial provine din România 

"Unde e lemnul din România, că pică pădurea pe noi?"

Val Vâlcu: O vindem sub formă de butuci, cherestea bogăţia asta. S-a tot pus în discuţie interzicerea exporturilor, adică să plece pădurea din România doar sub formă de mobilă.

Mircea Fechet: Ar fi un lucru extraordinar.

Val Vâlcu: Păi şi cum să îşi mai cumpere un castel în Austria proprietarul Schweighofer, dacă pleacă din România sub formă de mobilă?

Mircea Fechet: Aici este altă discuție, însă ceea ce este foarte important este valoarea adăugată a lemnului, pentru că, atunci când faci mobila, alte tipuri de materiale, când faci case din lemn... Vă dau un exemplu. Am fost la un producător de case din lemn, în judeţul Bacău, şi mă plimba prin curte şi îmi arăta: "Ăsta e lemn pe care îl aduc din Polonia, ăsta e lemn pe care îl aduc din ţările nordice. Zic: "Bun, dar unde e lemnul din România, că pică pădurea pe noi?" Zice: "Din păcate, în România nu găsesc nici cât am nevoie, nici când am nevoie, nici la un preţ predictibil, nici la o calitate similară de fiecare dată." Ori eu cred că asta trebuie să ne pună profund pe gânduri. Statul român are 4 milioane de hectare de pădure. Este adevărat că, la aceste 4 milioane, se mai adaugă alte 3 milioane păduri ale privaţilor, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice.

Val Vâlcu: Asta ar însemna cam jumătate de hectar pe cap de locuitor. În perspectiva asta, 17 mii de hectare reîmpădurite sau perdele forestiere par foarte puţin.

Mircea Fechet: Este adevărat, însă importantă este tendinţa.

Vezi și: ONG-urile pun tunurile pe IKEA: Ce se întâmplă cu pădurile pe care le deține în România. Cine s-ar ”bucura” de lemnul românesc 

Emisiunea integrală, în materialul video de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News