O reacție extrem de dură a fost livrată de Kelemen Hunor, aproape simultan cu fotografiile șocante puse în circulație de ministrul Cseke Atila. Ambele gesturi sunt nefirești pentru o formațiune recunoscută pentru politețea sa în comunicarea politică.”UDMR sprijină fără echivoc activitatea ministrului Cseke Attila şi îl susţine. Totodată, consideră ca fiind inacceptabil şi nepermis ca un politician responsabil, care îşi desfăşoară activitatea ţinând cont de interesele societăţii, ale Uniunii şi ale coaliţiei de guvernământ, să fie compromis într-un mod necinstit”, se arată într-un comunicat semnat de Kelemen Hunor. În traducere, acest mesaj, țintit către aliații de guvernare, ar suna așa: ”Mă, nu vă e rușine la șoriciul obrazului? Cseke a făcut ceea ce am convenit împreună, ca fiind în folosul guvernării, iar pedeliștii îl înjură la televizor, mai rău ca Opoziția!”.

Dovada: atunci când se invocă ”necinstea” nu se poate face referire decât la o înțelegere încălcată. Cu electoratul nu există nicio înțelegere: nici PDL , nici  UDMR nu au discutat până în 2011 de nicio închidere. Și nu e vorba doar de promisiunile electorale: în decembrie 2010, ambele partide susțineau directori la concursurile din spitale. În februarie, abia confirmați, aceștia erau anunțați că sunt puși pe liber, fie prin comasare, fie prin desființare.

UDMR s-a dovedt cel mai rațional și disciplinat partid. Nu văd niciun motiv să declanșeze din senin un scandal de proporții. Chiar dacă și-a protejat comunitățile, unde nu se închide niciun borcan cu gulaș, darmite un spital, nu avea de ce să-și pună în cap majoritatea. Să lupte pentru descentralizare, da, are o miză. Să amenințe cu schimbarea majorității parlamentare pentru Statutul Minorităților este firesc. Dar să se angajeze într-un conflict pe viață și pe moarte fără niciun obiectiv pentru partid, nu e în stilul UDMR.

Ca și în alte situații similare, aici se poate vedea stilul lui Traian Băsescu. Din scandaluri și conflicte, împinse la paroxism, a câștigat două mandate. Nu are cum să-și legitimeze regimul, altfel decât prin clamarea Reformei. Atâta vreme cât rezultate concrete nu se văd, în nivelul de trai, se promovează ținte ”strategice”, vizionare. Obiectivele sunt, oricum, greu de cuantificat. Singura dimensiune măsurabilă: amploarea protestelor generate.  Cei care îl susțin, au motive să rămână alături de el: uite, domnule, că se face reformă! Pe cei care nu-l mai vor, oricum i-a pierdut.

Și în cazul fotografiilor șocante văd o asemănare cu manevrele de imagine ale experților de la Cotroceni. Cei care l-au sfătuit pe Cseke să le distribuie au mizat pe reacția presei: oroare să fie, dar să le distribuie toți, împreună cu mesajul.

Aceasta ar fi și legătura dintre Boc și Cseke: amândoi acționează la comanda  președintelui. Spre deosebire de cazul lui Boc, pedeliștii l-au abandonat, ori chiar l-au atacat pe Cseke. De aceea, Kelemen Hunor le  spune: Nem szobod! Și lor, și lui Traian Băsescu. Fără Boc, acesta mai poate supraviețui. Fără UDMR, cam greu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News