Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, ce statut marital au, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, de exemplu, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o vom face în octombrie. Săptămâna aceasta ar trebui să înceapă campania de popularizare a evenimentului.

Pentru România acest recensământ are o semnificație aparte: e primul în care nu vor fi puși la socoteală cetățenii plecați de mai mult de 12 luni de acasă. Conform normelor Eurostat, de data asta fiecare țară va număra doar cetățenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare e de așteptat ca România să piardă în jur de două-trei milioane de cetățeni plecați la muncă, și care vor fi contabilizați în recensămintele din țările în care trăiesc și muncesc.

Oficial motivul numărării populației este acela de a oferi un fundament științific politicilor publice. La nivelul UE sunt vizate datele necesare cunoaşterii potenţialului uman al întregii comunităţii europene, cu informaţii despre mişcarea migratorie între diferitele ţări membre şi în afara uniunii, cu un accent special asupra populaţiei apte de muncă.

În ciuda asigurărilor oficiale – că datele rămân confidențiale și au scop statistic – populația continuă să fie reticentă în fața întrebărilor considerate prea intruzive în viața privată. În țări precum Germania sau Marea Britanie s-au dus campanii împotriva recensământului, și a cheltuirii unor sume mari de bani pentru realizarea lui. Și în România, recensământul de probă desfășurat în mai 2011 a scos la iveală o ușoară împotrivire a populației, pusă însă de oficiali pe seama neinformării.

Totuși, deși mai sunt două săptămâni până la recensământ, informarea populației nu s-a îmbunătățit. Se știe doar că e obligatoriu să răspunzi la întrebări și că poți fi amendat dacă n-o faci.

Cum se numără alții: formulare trimise prin poștă, recenzare online

„Acuratețea datelor statistice depinde de corectitudinea cu care cetățenii răspund la întrebări și de seriozitatea organizării acțiunii”, spune Vasile Ghețău, directorul Institutului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Fiecare țară din UE s-a străduit să-și mobilizeze cât mai mult cetățenii în recensământ, astfel încât să obțină rezultate cât mai apropiate de realitate și să înlăture suspiciunile existente cu privire la o stocare masivă a datelor personale. Conform site-urilor dedicate recensământului în fiecare țară, Bulgaria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News