Nivelul de trai al pensionarilor români este cel mai mic din Uniunea Europeană, în condiţiile în care România alocă pentru pensii din Produsul Intern Brut aproximativ jumătate din media europeană, afirmă Federaţia Naţională a Pensionarilor din România (FNPR) Unirea.

'În România, nivelul de trai al vârstnicilor oarecum s-a îmbunătăţit prin creşterea pensiilor începând cu anul 2017, însă, în noua lege a pensiilor, pe termen lung, începând cu anul 2021 nu se asigură o creştere a nivelului de trai al vârstnicilor, prin neacordarea ponderii de 45% din salariul brut aşa cum s-a promis prin programul de guvernare. În consecinţă, nivelul de trai şi respectiv nivelul pensiilor românilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană după Bulgaria, iar programele candidaţilor din actuala campanie electorală sunt lipsite în continuare de obiectivele angajamentelor internaţionale asumate şi de România în problematica vârstnicilor, România alocând pentru pensii numai 7,5% din PIB faţă de media europeană de 14% din PIB', se precizează în comunicatul transmis de FNPR Unirea cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice celebrată pe 1 octombrie.

Reprezentanţii pensionarilor şi-au exprimat speranţa că guvernanţii vor soluţiona obiectivele angajate la nivel european pentru creşterea nivelului de viaţă al pensionarilor. 'Pensionarii din Federaţia Naţională Unirea au speranţa că în viitor politicienii decidenţi ai României se vor angaja în soluţionarea obiectivelor internaţionale şi ale comunităţii europene, asumate de statul Român pentru asigurarea unui nivel de trai al vârstnicilor prea bine meritat după o viaţă de muncă, în multe situaţii cu sacrificii uriaşe. (...) Federaţia Naţională Unirea a Pensionarilor din România va fi în continuare consecventă în lupta tradiţională, prin acţiuni insistente şi proteste, neacceptând compromisuri faţă de drepturile asumate de Statul român la nivel internaţional şi european', avertizează în comunicat preşedintele FNPR Unirea, Dumitru Cojanu.

Reprezentanţii pensionarilor amintesc faptul că persoanele vârstnice sunt încurajate să rămână cât mai mult în activitatea profesională. 'Cea de a 28-a sărbătorire a Zilei Internaţionale a Vârstnicilor are loc în acest an, în care Uniunea Europeană pune accent pe îmbătrânirea activă, prin care persoanele în vârstă sunt încurajate să rămână cât mai mult timp posibil în câmpul muncii pentru a-şi împărtăşi bogăţia experienţei profesionale şi de viaţă, să joace în continuare un rol activ în societate, în comunitate şi în propria familie', se precizează în comunicatul organizaţiei de pensionari.

În anul 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite a consacrat ziua de 1 Octombrie ca 'Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice', completează FNPR Unirea. Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă presupun dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale, dreptul de a se exprima şi de a participa în activităţi sociale, potrivit sursei. Adunarea Generală ONU din 2002 a adoptat planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea activă, care stabileşte obiectivele prioritare şi angajamentele statelor membre - printre care şi România - cu privire la politicile destinate populaţiei vârstnice, în principal cele din domeniul protecţiei sociale, sănătăţii şi participării persoanelor de vârsta a treia la toate aspectele economice, sociale şi politice ale societăţii. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News