Tabletă
Desktop
Data publicării:
China pare să depășească SUA într-o cursă pentru stăpânirea unei surse de energie aproape nelimitată
Sursa Foto: Pexels / @Karolina Grabowska
Beijingul și Washingtonul se află într-o cursă pentru următoarea mare inovație în tehnologia globală.
În Shanghai oamenii de știință și inginerii lucrează neîntrerupt pentru a descoperi următoarea mare inovație în tehnologia globală, de la internetul 6G și inteligența artificială avansată până la roboții de generație următoare. De asemenea, aici, pe o stradă discretă din centrul orașului, un mică start-up numit Energy Singularity lucrează la ceva extraordinar: energia de fuziune nucleară.
Companiile și experții din industrie din SUA sunt îngrijorați că America își pierde avantajul de zeci de ani în cursa pentru stăpânirea acestei forme aproape nelimitate de energie curată, în timp ce noi companii de fuziune înfloresc în China, iar Beijingul depășește Washingtonul în cheltuieli.
Ce este fuziunea nucleară?
Fuziunea nucleară, procesul care alimentează soarele și alte stele, este extrem de dificil de replicat pe Pământ. Multe țări au realizat reacții de fuziune, dar menținerea lor suficient de mult timp pentru a fi utilizate în lumea reală rămâne o provocare.
Stăpânirea fuziunii reprezintă o perspectivă atrăgătoare, promițând bogăție și influență globală oricărei țări care reușește să o stăpânească prima.
Avantajul acestei energii este eficiența sa extraordinară. O reacție de fuziune controlată eliberează de aproximativ patru milioane de ori mai multă energie decât arderea cărbunelui, petrolului sau gazului și de patru ori mai mult decât fisiunea, tipul de energie nucleară folosită în prezent. Nu va fi dezvoltată la timp pentru a combate schimbările climatice în acest deceniu crucial, dar ar putea reprezenta soluția pentru încălzirea globală viitoare.
Guvernul chinez investește masiv în acest domeniu, depășind investiițile SUA. Ritmul Beijingului a crescut vertiginos
Guvernul chinez investește masiv în acest domeniu, alocând anual între 1 și 1,5 miliarde de dolari pentru fuziune, potrivit lui Jean Paul Allain, care conduce Biroul de Științe ale Energiilor de Fuziune din cadrul Departamentului de Energie al SUA. În comparație, administrația Biden cheltuiește în jur de 800 de milioane de dolari pe an.
„Pentru mine, ceea ce este mai important decât cifra este cât de repede se mișcă,” a declarat Allain pentru CNN.
Afaceri private din ambele țări sunt optimiste, afirmând că pot aduce energia de fuziune pe rețea până la mijlocul anilor 2030, în ciuda provocărilor tehnice uriașe care mai rămân.
SUA a fost printre primele țări care s-au angajat în această aventură futuristă, lucrând serios la cercetarea fuziunii încă din anii 1950. China a început să investească în fuziune mai târziu în acel deceniu. Mai recent, ritmul Chinei s-a accelerat: din 2015, brevetele chinezești pentru fuziune au explodat, iar acum China deține mai multe decât orice altă țară, conform datelor din industrie publicate de Nikkei.
Energy Singularity, start-up-ul din Shanghai, este un exemplu al vitezei de dezvoltare a Chinei.
A construit propriul tokamak în cei trei ani de la înființare, mai repede decât orice reactor de acest gen construit vreodată. Un tokamak este o mașină cilindrică foarte complexă care încălzește hidrogenul la temperaturi extreme, formând un plasmă asemănătoare cu o supă în care are loc reacția de fuziune nucleară.
Există o neliniște tot mai mare în industrie. China pare să bată America la propriul joc: "Sunt copiatori rapizi și apoi iau conducerea dominând lanțul de aprovizionare"
Pentru o companie tânără care lucrează la una dintre cele mai dificile probleme de fizică din lume, Energy Singularity este extrem de optimistă. Are motive să fie: a primit mai mult de 112 milioane de dolari în investiții private și a realizat, de asemenea, o premieră mondială — tokamak-ul său actual este singurul care a utilizat magneți avansați într-un experiment de plasmă.
Cunoscuți sub numele de superconductori la temperatură ridicată, acești magneți sunt mai puternici decât cei din cupru utilizați în tokamak-urile mai vechi. Potrivit cercetătorilor de la MIT care studiază aceeași tehnologie, aceștia permit construirea de tokamak-uri mai mici care pot genera aceeași cantitate de energie de fuziune ca și cele mai mari și pot confina plasma mai bine.
Compania plănuiește să construiască un tokamak de a doua generație pentru a demonstra că metodele sale sunt viabile din punct de vedere comercial până în 2027 și se așteaptă să dezvolte un dispozitiv de a treia generație care să poată furniza energie pe rețea înainte de 2035.
În contrast, tokamak-urile din SUA sunt învechite, a spus Andrew Holland, CEO al Fusion Industry Association din Washington, DC. Ca urmare, SUA se bazează pe echipamentele aliaților săi din Japonia, Europa și Regatul Unit pentru a-și avansa cercetările.
Holland a menționat un nou parc de cercetare în fuziune de 570 de milioane de dolari în estul Chinei, în construcție, numit CRAFT, care urmează să fie finalizat anul viitor.
„Nu avem nimic de genul acesta,” a declarat el pentru CNN. „Laboratorul de Fizică a Plasmei de la Princeton își actualizează tokamak-ul de 10 ani. Celălalt tokamak în funcțiune din Statele Unite, DIII-D, este o mașină de 30 de ani. Nu există facilități moderne de fuziune în laboratoarele naționale americane.”
Există o neliniște tot mai mare în industria din SUA că Republica Populară Chineză va bate America la propriul joc. Unele dintre tokamak-urile de generație următoare pe care China le-a construit sau le plănuiește sunt practic „copii” ale designurilor din SUA și folosesc componente care seamănă cu cele fabricate în America, a spus Holland.
Tokamak-ul BEST, finanțat de statul chinez și a cărui finalizare este așteptată în 2027, este o copie a unuia conceput de Commonwealth Fusion Systems, a spus Holland, o companie din Massachusetts care colaborează cu MIT. Cele două designuri includ același tip de magneți avansați folosiți și de Energy Singularity.
O altă mașină construită de o companie privată chineză seamănă foarte mult cu una proiectată de compania americană Helion, a adăugat Holland.
Există „o lungă istorie” a copierii tehnologiilor americane de către China, a completat el.
„Sunt copiatori rapizi și apoi iau conducerea dominând lanțul de aprovizionare,” a spus Holland, folosind tehnologia panourilor solare ca exemplu. „Suntem conștienți de asta și vrem să ne asigurăm că nu acesta este modul în care lucrurile vor continua.”
CNN nu a primit un răspuns din partea Administrației Naționale de Energie a Chinei atunci când a întrebat dacă cercetarea în fuziune finanțată de stat a copiat sau a fost inspirată de designurile din SUA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
