Data publicării:

De ce faci ce ți se spune să nu faci. Noi studii explică reactanța psihologică

Autor: Liana Ganea | Categorie: Stiri
WhatsApp
foto: Freepik
foto: Freepik

De ce suntem tentați să facem "contra" de cele mai multe ori, și asta încă din copilărie? Iată explicația științifică, completată de noi observații din cele mai recente studii.

Alegeri prezidentiale 2024

Reactanța psihologică nu este altceva decât o reacție emoțională declanșată atunci când o persoană simte că libertatea de a alege sau de a acționa este amenințată sau restricționată. Practic, atunci când cineva încearcă să ne controleze sau să ne interzică ceva, avem tendința de a reacționa într-un mod contrar, fiind atrași de ceea ce ni se interzice. Aceasta nu este altceva decât o modalitate de a ne proteja autonomia și libertatea de a lua decizii, aflăm din Nir and Far, site dedicat explicațiilor și demonstrațiilor științifice pe înțelesul tuturor.

Un motiv important pentru care apare reactanța psihologică este nevoia de autonomie, arată raportul de pe urma celui mai recent studiu condus de Harvard, reluat după modelul celui din 2020. Oamenii își doresc să simtă că dețin controlul asupra propriilor decizii, iar când cineva încearcă să limiteze acest control, apare frustrarea. Această frustrare ne determină să reafirmăm controlul asupra vieții noastre, chiar dacă acțiunile noastre contravin logicii sau recomandărilor primite. Un alt factor care influențează reactanța este teama de pierdere. Când ni se spune că nu putem face ceva, percepem acel lucru ca fiind mai valoros sau mai atrăgător, ceea ce amplifică dorința de a-l obține.

De unde nevoia permanentă de independență

Oamenii de știință spun că avem această tendință naturală de a rezista constrângerilor. Orice încercare de a ne limita opțiunile poate fi percepută ca o amenințare la adresa identității noastre. Astfel, reacționăm prin refuzul de a urma ordinele sau indicațiile, tocmai pentru a ne demonstra independența. Acest fenomen este adesea întâlnit în relațiile dintre părinți și adolescenți, unde interdicțiile stricte duc la comportamente contrare din partea tinerilor. Mai mult, dorința de a nu urma norme sociale sau reguli impuse de autorități este un alt exemplu de reactanță psihologică, mai ales atunci când presiunea socială este percepută ca excesivă.

Pentru a gestiona reactanța psihologică, o abordare eficientă este oferirea de opțiuni în loc de impunerea unei decizii. Persoana va simți că are control asupra situației, reducându-se astfel dorința de a reacționa contrar. Explicațiile clare și empatice pot, de asemenea, să ajute. Oamenii sunt mai puțin predispuși la rezistență atunci când înțeleg motivele din spatele cerinței sau restricției. În plus, reducerea tonului autoritar și reafirmarea libertății de alegere sunt strategii care pot diminua sentimentul de constrângere.

Reactanța psihologică este un mecanism natural prin care oamenii își protejează autonomia și libertatea. Înțelegerea acestei reacții ne poate ajuta nu doar să gestionăm mai bine propriile comportamente, dar și să comunicăm mai eficient cu cei din jur, reducând tensiunile și conflictele.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel