”Pentru refluxul gastro-esofagian, ca și pentru ulcer, tratamentul standard este cu inhibitori de pompă de protoni. Doar că la acești inhibitori, dacă sunt administrați în doză lungă, în cure foarte lungi, uneori pentru refluxul gastro-esofagian trebuie luat tot timpul, toată viața.

Dacă pacientul este tânăr, are perspectivă lungă de viață este de aștepta că o să ia acest tratament foarte mult timp. Pot apărea niște complicații. Pe de o parte există infecții, de exemplu celebrul Clostridium difficile care este potențat de administrarea compușilor de inhibitori de pompă, pentru că scade aciditatea gastrică, scade și coboară în intestin, este contrabalansată de mediul alcalin, iar din jocul acesta al pH-ului există un echilibru între microbii prezenți în intestin.

Dacă echilibrul acesta se strică, cresc unii exponențial, în detrimentul altora, pentru că unii nu rezistă. Pe lângă asta, tratamentul îndelungat cu inhibatori pot să ducă la apariția de polipi gastrici. Nu foarte mulți din ei, dar un număr care ar trebui și atrage atenția, un număr dintre ei se transformă în cancer gastric.

Pentru că absența, pe de o parte efectul direct al inhibitorului, pe de alta, absența acidității gastrice, scăderea acidității gastrice este un factor de risc pentru apariția cancerului gastric”, a explicat dr. Bogdan Marțian, șeful secției de chirurgie generală și directorul medical al Spitalului Clinic Sanador, în cadrul Interviurilor DC News și DC Medical.

De ce nu se mai recomandă aspirina ca protecție cardiacă

Întrebat de persoanele care folosesc aspirina ca măsură de prevenire a unui incident cardiologic, ”unii sunt mai în vârstă, protecția gastrică este mai slabă, dar li se recomandă aceste anti-acide”, medicul a ținut să sublinieze că ”este o diferență între doza de aspirină care se administrează pentru protecția cardiacă și doza de aspirină care se administrează ca antiinflamator, antitermic. Nu prea se mai folosește aspirina ca antiinflamator și antitermic, pentru că sunt altele. Și a rămas aspirina utilizată pentru protecția de accident cardio-vascular, iar aici doza este mult mai mică, doar 100 mg, față de 500 mg”.

Totodată medicul a punctat că există pacienți care riscă să facă o sângerare gastrică.

”Pe de altă parte, din ce în ce mai mulți pacienți  cardiaci nu mai primesc aspirină, primesc anticoagulante. Există o categorie de anticoagulante moderne, care nu necesită verificarea frecventă a coagulării, prin înțepare, cum era mai demult, și atunci nu mai au cardiologii de ce să recomande aspirina”, a mai spus medicul chirurg.

Mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News