În spațiul public și pe rețelele sociale apar, zi de zi, noi controverse în rândul părinților, profesorilor și societății civile cu privire la noul contract educațional.

Citește și -  România Educată, pe banii părinților. Cât plătește în plus familia unui copil de clasa I pentru auxiliare, markere, hârtie sau gardian

Pe lângă reglementări binevenite, spun ei, acest contract ar aduce și o serie de prevederi controversate. Amintim faptul că, pentru anul școlar 2024-2025, Ministerul Educației a introdus sancțiuni pentru părinții care nu doresc să îl semneze.

Controverse, nemulțumiri, nou haos

Noua prevedere a generat un val de nemulțumire din partea părinților, iar unii avocați consideră că nu poate fi pusă în practică, acuzând că se încalcă drepturi fundamentale garantate de Constituție.

Vezi aici articolul - Ministerul Învățământului "face legea" în afara Constituției. Refuzul care le poate aduce părinților și directorilor amenzi de până la 5.000 de lei sau muncă în folosul comunității

După ce unii părinți au denunțat și faptul că acest contract ar afecta exercitarea drepturilor părinteşti, Ministerul Educației a reacționat și negat acest lucru.

Prin urmare, având în vedere controversele generate de prevederile noului contractul educațional, l-am contactat pe profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, pentru a face lumină în acest caz.

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară: Aici este marele semn de întrebare

”Lucrurile stau în sensul următor. Cu siguranță, anumite reglementări pot să ajute, pentru că școala românească are și o anumită zonă de haos, care trebuie reglementată, astfel încât părinții, copiii și profesorii să știe care sunt drepturile și responsabilitățile. Dar, de aici, și până la elemente posibile, la un moment dat, elemente de abuz, calea este destul de mică! Aici este semnul meu de întrebare: În ce măsură am putea vorbi, la un moment dat, despre faptul că acolo scrie un anumit tip de încălcare și poate fi instrumentată sau forțată acea încălcare. Aici este marele semn de întrebare. Nu spun că o anumită reglementare nu este bună, dar trebuie să fie foarte, foarte clar modul în care va fi aplicată. Altfel, se vor lăsa loc de interpretări, care pot duce, pe de o parte, la abuzuri din partea tuturor.

Când apar anumite măsuri ele trebuie să fie foarte clare! Știți expresia aceea Lacătele sunt pentru oamenii cinstiți, nu pentru hoți! Deci, întotdeauna va exista cineva care va găsi breșa! Și trebuie să fie cât mai mică breșa pentru ca un regulament sau un act să se poată aplica. În momentul în care nu se poate aplica din cauza unei astfel de breșe, există un risc mai mare, dat de faptul că se pierde și elementul de speranță că lucrurile pot să funcționeze într-un domeniu sau altul”, a spus Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.

”Când faci un lucru trebuie să te asiguri că îl faci cum trebuie”

”Aici e marea problemă! Când faci un lucru trebuie să te asiguri că îl faci cum trebuie și să te asiguri că lucrurile sunt bătute în cuie, să spunem așa. Toate aceste elemente ar trebui aplicate într-un cadru mai mic, înainte să fie aplicate în mare. Adică, mai întâi să fie încercate să vedem dacă funcționează și apoi hotărâm. Vă dau un exemplu, cu sala de detenție, pusă în practică, la un moment dat. Sala de detenție nu va funcționa, pentru că, în anumite școli nu există spații pentru așa ceva. În alte situații nu există personal abilitat să se ocupe de copiii cu probleme. Păi, iei pe toți elevii problemă și îi pui într-o sală? Ce abilitate trebuie să aibă un profesor, în mod special, pentru a se ocupa de toți acești elevi problemă de care un profesor nu a putut să se ocupe până acum la clasa unde era?”, a spus prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.

Principiul testării și principiul asigurării

”Nicio măsură nu trebuie luată pe genunchi, precum a fost cu sala de detenție, pe care o consider ca fiind o măsură cu potențial pozitiv, dar care nu va avea niciun efect pozitiv! Doar potențialul era pozitiv, ca idee. A dat impresia că putea să funcționeze. S-a gândit cineva să aplice aceste reglementări în mic, la nivel de școli pilot, să vedem dacă este bine sau nu? Este în curriculumul educațional principiul testării, valabil oriunde! Și dacă o firmă de automobile lansează o mașină nouă pe piață, mai întâi o testează! Nu dai drumul la ceva până acel lucru chiar funcționează.

Și mai există un alt principiu, la fel de important, principiul asigurării care spune că, de fiecare dată, ai și instrumentele ca să aplici ceva. Deci, ideile pot să fie frumoase, dar dacă nu ai ceea ce trebuie, lucrurile nu vor funcționa. Eu sunt împotriva aplicării otova a unor lucruri care pot să sune bine, dar fără să fie cercetări în spate! Va fi o loterie dacă nu cercetezi acel lucru!”, a mai spus Prof. Univ. Dr. Ion-Ovidiu Pânişoară, pentru DC News.

Citește și - Criză de spațiu la o școală de top din Cluj. Se caută o nouă clădire, după cererile tot mai mari de transfer. Zeci de dosare au fost respinse

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News