CJUE i-a dat dreptate unui cetățean britanic, contra României, după ce țara noastră a refuzat să-i recunoască automat numele și schimbarea de gen

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis oficial că România trebuie să recunoască buletinele și actele de identitate ale persoanelor transgender emise în alte state membre. Hotărârea vizează garantarea dreptului la libera circulație și combaterea discriminării împotriva persoanelor transgender în cadrul Uniunii Europene.

Modificări privind buletinul de identitate

România este acum obligată să accepte buletinele de identitate ale persoanelor transgender eliberate de alte state membre UE, fără ca acestea să mai treacă prin procedura internă de recunoaștere juridică a schimbării de gen.

Decizia a fost pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în contextul unui caz care a vizat o persoană transgender cu dublă cetățenie, română și britanică. CJUE a subliniat că refuzul României de a recunoaște identitatea de gen dobândită într-un alt stat membru restricționează exercitarea drepturilor fundamentale de liberă circulație și rezidență.

„Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere.

Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, se menționează în comunicat.

Curtea a concluzionat, de asemenea, că această respingere este nejustificată, subliniind că nu există un motiv valid pentru a impune o procedură juridică separată în țara de origine. „Dacă ești o persoană trans care și-a schimbat actele în altă țară din UE, autoritățile românești sunt obligate să transcrie automat aceste acte, fără proceduri adiționale. Până acum, ca persoană trans din România, care reușea să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor.”

CJUE a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor membre să asigure o procedură clară și previzibilă pentru recunoașterea identității de gen. „Curtea amintește, de asemenea, că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că statele sunt obligate să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului”, menționează CJUE. Această procedură trebuie să fie suficient de simplă pentru a permite modificarea sexului și a prenumelui în documentele oficiale fără obstacole semnificative.

De unde a pornit totul

Decizia CJUE a fost luată în urma cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi (foto), un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, care a solicitat schimbarea identității în documentele românești după ce, în 2020, și-a obținut actele de identitate masculine în Marea Britanie. Statul român a refuzat să recunoască aceste documente, obligându-l pe Arian să parcurgă o nouă procedură în România.

Curtea a subliniat că nerecunoașterea identității de gen impune dificultăți majore persoanelor transgender în viața de zi cu zi. „Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, a precizat CJUE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News