Premiera Madama Butterfly, un triumf la Teatro alla Scala
Opera Scala din Milano a deschis miercuri seară stagiunea 2016-2017 cu Madama Butterfly , prezentată pe scena milaneză, pentru prima dată după 112 ani, în versiunea originală, creată de Puccini, contestată atunci, dar primită acum cu mare căldură.
Seara de deschidere, urmată de un dineu de gală, este unul dintre momentele-cheie ale vieţii culturale italiene şi au participat la eveniment numeroase personalităţi, printre care şi fostul suveran al Spaniei, Juan Carlos. În schimb, din cauza crizei politice pe care o traversează acum peninsula, Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, miniştrii Economiei, Pier Carlo Padoan, şi Culturii, Dario Franceschini, nu au fost prezenţi la premieră.
Şi, potrivit unei tradiţii bine stabilite, în faţa teatrului a avut loc o manifestaţie a Sindicatelor.
Ca un semn de solidaritate, patru locuitori din regiunile afectate de recentele cutremure de pământ au fost invitaţi de Primăria din Milano în Palco reale, prestigioasa “lojă regală”.
Publicul a aplaudat furtunos, timp de 13 minute. Am putut urmări la televiziunea italiană această premieră. Opera a fost retransmisă în direct de RAI, de ARTE şi de diverse canale de televiziune şi de radio din lumea înteagă, dar şi în sute de săli de cinema.
Scala, care onorează şi în această stagiune tradiţia italiană, cu 9 opere din cele 15 aflate pe afiş, a ales pentru debutul stagiunii Madama Butterfly, în versiunea creată în acest teatru la începutul secolului trecut.
Giacomo Puccini fusese entuziasmat de piesa omonimă a lui David Belasco, prezentată în 1900, şi obţinuse rapid drepturile de a o pune pe note. Dar, după succesul operelor La Bohème şi Tosca, această “tragedie japoneză” de la Scala, din 17 februarie 1904, a fost un fiasco, protestele degenerând chiar în încăierări.
“În 1904, premiera acestei opere a fost foarte contestată. Criticii au fost necruţători: o opera prea lungă, plictisitoare, monotonă; recurs prea forţat la partea japonizantă… Puccini s-a decis atunci să remanieze opera, să o reorganizeze în trei acte în loc de două şi să opereze tăieturi. Noua versiune, prezentată la Brescia în mai 1904, a fost un triumf, iar opera avea să facă înconjurul lumii”, povestea Alexander Pereira, directorul artistic şi superintendentul Operei Scala, într-o conferinţă de presă. Potrivit lui, este extrem de interesant pentru public să descopere această operă “în versiunea pe care o gândise iniţial Puccini”.
Regizorul Alvis Hermanis
Punerea în scenă, o adevărată poezie (chiar dacă au existat şi câteva voci critice), este semnată de Alvis Hermanis. Gheişe, panouri culisante alternând cu stampe şi, în consecinţă, atmosferă, cireşi în floare… Spectatorii au fost transportaţi în Japonia începutului de secol XIX, cu istoria acestui ofiţer american în trecere prin Nagasaki, care se căsătoreşte cu o gheişă de 15 ani. Dacă el nu vede în această relaţie decât un divertisment şi pleacă destul de repede în Statele Unite, Madama Butterfly se îndrăgosteşte nebuneşte de el, îl aşteaptă şi se sinucide când acesta revine după trei ani cu noua lui soţie americancă. Pentru că, “Acela care nu poate trăi cu onoare, moare cu onoare”.
Regizorul leton este un om de teatru dintre cei mai pasionanţi ai scenei europene, cunoscut pentru inventivitatea spectacolelor sale şi care nu ascultă de niciun sistem şi înlătură până şi ideea de semnătură. Hermanis nu este la prima sa colaborare cu Scala. În 2015, el a marcat publicul milanez cu producţia-şoc a operei rarisime Die Soldaten a lui Bernd Alois Zimmermann, un spectacol conceput inţial pentru Festivalul de la Salzburg. Şi tot anul trecut, a arătat o altă faţetă a artei lui cu producţia I due Foscari de Verdi, inspirată de pictura veneţiană a Renaşterii.
Pentru această premieră cu Madama Butterfly, el s-a înconjurat de o echipă internaţională, din care fac parte creatoarea de costume Kristine Jurjane şi coregrafa Alla Sigalova. Încă de la primele imagini se descoperă o estetică mizând, cu o rară eleganţă, pe jocul de lumină şi umbră.
Dirijorul Riccardo Chailly
La pupitru s-a aflat maestrul milanez Riccardo Chailly, partizan al interpretărilor critice şi istorice şi bine informat pentru a rescrie cu fidelitate spiritul care a prezidat prima versiune, culme a verismului italian. El a oferit publicului posibilitatea de a asculta mai multe arii uitate.
Distribuţia a fost un alt motiv al succesului spectacolului. Chailly a ales un cast de nivel internaţional.
Carismatica soprană uruguaiană Maria José Siri, cunoscută la Scala de acum şase an din Aida, a interpretat-o pe tânăra gheişă. Timbrul cald, prezenţa scenică iradiantă şi farmecul răvăşitor au convins de altfel în cei zece ani de carieră critica internaţională cu rolurile Tosca, Norma sau Mimi. Acum ea a sedus publicul cu această partitură de peste două ore, ce presupune interpretări vocale dintre cele mai dificile.
I-a dat replica, în rolul locotenentului Pinkerton, tenorul american Bryan Hymel, o altă valoare în ascensiune a operei italiene, care a putut fi audiat în vara acestui an la Chorégies d’Orange în acelaşi rol şi care va apărea, în aprilie 2017, la Opera din Paris, întrupându-l pe Don José, în alternanţă cu Roberto Alagna.
La nivel de excelenţă a fost şi baritonul spaniol Carlos Alvarez, care l-a întrupat pe consulul american Sharpless, dar şi Annalisa Stroppa, în rolul Suzuki, în care nu este numai o servitoare, ci un alter ego al lui Cio Cio-san.
Premiera operei Madama Butterfly a avut încasări de 1.950.000 euro.
Sala, care are aproape 2.000 de locuri, a fost ocupată în proporţie de 99%, în ultimul minut fiind vândute şi biletele devenite disponibile prin absenţa politicienilor. Restul de 1% din locuri au revenit tehnicienilor de la RAI 1. Media telespectatorilor de fost de 2.644.000.
“Este o mândrie să aducem în faţa tuturor italienilor evenimentul cultural cel mai important din Italia. După părerea noastră, serviciul public trebuie să fie de calitate: noi o punem la dispoziţie şi apoi fiecare decide dacă profită sau nu”, a afirmat Directorul general Antonio Campo Dall'Orto
În această nouă stagiune, Scala va prezenta Don Carlo de Verdi, Falstaffşi La Traviata de Verdi, La Bohème, de Puccini, patru opere germane, printre care Hänsel şi Gretel, dar şi Don Giovanni şi Răpirea din Serai de Mozart.
La sfârşitul spectacolului, la Gală, numeroase vedete din lumea teatrului, baletului, care de care mai elegante, mai seducătoare: Roberto Bolle, politicianul Roberto Maroni, Isabella Borromeo, într-o ţinută Armani, fostul prim ministru al Italiei, Mario Monti, împreună cu soţia sa, îmbrăcată într-o splendidă rochie albastru-cobalt, jurnalista Cristina Parodi, prezentatoarea emisiunii La vita in diretta, Marinella Di Capua, susţinătoarea Operei, într-o extravagantă rochie cu capă de blană verde, şi creatorul de modă Renato Balestra, celebra balerina Carla Fracci, în alb din cap până în picioare, muzeologul James Bradberry cu soţia sa înveşmântată într-o rochie roşie lungă, ambasadorul Japoniei alături de soţia sa, într-un rafinat kimono, Alexander Pereira, directorul artistic de la Scala cu fermecătoarea sa soţie sa într-o suavă rochie roz. S-au remarcat ţinutele din catifea pan şi din dantelă cu paiete, precum şi reîntoarcerea opulentelor haine de blană.
Aranjamentul floral al scenei şi al lojilor, la fel ca bradul împodobit din holul teatrului au fost realizate de Dolce &Gabbana.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News