Medicul şi publicistul Vlad Mixich a realizat un interviu cu profesoara Katalin Kariko, unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19.
Katalin Kariko a explicat de ce trebuie să avem încredere în noul vaccin şi de când a început, de fapt, această tehnologie să fie folosită în studiile clinice.
"Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19 care, de astăzi, este utilizat şi în România. Tot mai mulţi din comunitatea ştiinţifică afirmă că ea, alături de colegul ei Drew Weissman, merită cu vârf şi îndesat un premiu Nobel.
Am iniţiat o corespondenţă cu dânsa (insistă să se semneze simplu: Kati) şi, printre altele, am rugat-o să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente dubii pe care le văd ridicate la noi, în România.
Astăzi, postez primul său răspuns la întrebarea de ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, şi într-un vaccin atât de rapid aprobat. Săptămâna viitoare voi posta următoarele două părţi din această corespondenţă: una plină de explicaţii ştiinţifice, cealaltă mai personală", a scris Vlad Mixich, pe pagina de Facebook.
De ce să avem încredere în vaccin?
"Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută ştiinţa să evolueze. E bine atunci când oamenii de ştiinţă, sau oamenii care nu au neapărat cunoştiinţe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită şi pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicaţii specifice.
Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-şi păstreze mintea deschisă, să asculte toate părţile şi să ia o decizie.
Cei mai mulţi cercetători îşi dedică întreaga viaţă ca să înţeleagă o porţiune foarte îngustă a ştiinţei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieşite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simţim nevoia unui hobby.
Ce spune despre dezvoltarea vaccinului anti-COVID-19
Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul ştiinţific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna foloseşte deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech şi Pfizer erau deja într-o etapă avansată a iniţierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.
În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranţei şi eficacităţii vaccinului. Producţia lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.
În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că şi-au asumat riscul ca, în cazul eşecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-şi asume un astfel de risc? Datorită compensaţiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA şi, în Europa, de către Uniunea Europeană."
Dar, cum bine ştim, nu a fost cazul. Şi nimic nu ar fi fost posibil fără munca începută în 1993-1994 de Kati, în laboratorul ei din Philadelphia.
Pentru că ştiinţa adevărată curge încet şi perseverent, la adâncime, nu la suprafaţa sclipicioasă a celebrităţilor mondene", a mai scris el, din interviul cu Katalin Kariko.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă