Katalin Kariko, unul dintre cercetătorii care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager, cea pe care se bazează și vaccinul anti-COVID-19, a rupt tăcerea. 

Medicul şi publicistul Vlad Mixich a realizat un interviu cu profesoara Katalin Kariko, unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19. 

Katalin Kariko a explicat de ce trebuie să avem încredere în noul vaccin şi de când a început, de fapt, această tehnologie să fie folosită în studiile clinice.

"Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19 care, de astăzi, este utilizat şi în România. Tot mai mulţi din comunitatea ştiinţifică afirmă că ea, alături de colegul ei Drew Weissman, merită cu vârf şi îndesat un premiu Nobel.

Am iniţiat o corespondenţă cu dânsa (insistă să se semneze simplu: Kati) şi, printre altele, am rugat-o să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente dubii pe care le văd ridicate la noi, în România.

Astăzi, postez primul său răspuns la întrebarea de ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, şi într-un vaccin atât de rapid aprobat. Săptămâna viitoare voi posta următoarele două părţi din această corespondenţă: una plină de explicaţii ştiinţifice, cealaltă mai personală", a scris Vlad Mixich, pe pagina de Facebook.

De ce să avem încredere în vaccin?

"Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută ştiinţa să evolueze. E bine atunci când oamenii de ştiinţă, sau oamenii care nu au neapărat cunoştiinţe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită şi pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicaţii specifice.

Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-şi păstreze mintea deschisă, să asculte toate părţile şi să ia o decizie.

Cei mai mulţi cercetători îşi dedică întreaga viaţă ca să înţeleagă o porţiune foarte îngustă a ştiinţei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieşite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simţim nevoia unui hobby.

Ce spune despre dezvoltarea vaccinului anti-COVID-19

Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul ştiinţific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna foloseşte deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech şi Pfizer erau deja într-o etapă avansată a iniţierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.

În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranţei şi eficacităţii vaccinului. Producţia lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.

În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că şi-au asumat riscul ca, în cazul eşecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-şi asume un astfel de risc? Datorită compensaţiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA şi, în Europa, de către Uniunea Europeană."

Dar, cum bine ştim, nu a fost cazul. Şi nimic nu ar fi fost posibil fără munca începută în 1993-1994 de Kati, în laboratorul ei din Philadelphia.

Pentru că ştiinţa adevărată curge încet şi perseverent, la adâncime, nu la suprafaţa sclipicioasă a celebrităţilor mondene", a mai scris el, din interviul cu Katalin Kariko.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News