Curtea Constituţională a României (CCR) discută, joi, sesizarea Avocatului Poporului asupra unor prevederi din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului referitoare la stocurile de urgenţă medicală, au anunţat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Iniţial, Curtea Constituţională stabilise ca sesizarea Avocatului Poporului să fie discutată pe 14 iulie.

Pe 27 mai, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi din OUG 11/2020 referitoare la stocurile de urgenţă medicală.

"Restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor de către un membru al puterii executive contravine atât principiului securităţii juridice, cât şi principiului legalităţii restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei", se arăta într-un comunicat de presă.

Dispoziții neconstituționale 

Avocatul Poporului susţine că dispoziţiile respective sunt neconstituţionale în măsura în care permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exerciţiului libertăţii individuale prin acte administrative (ordine) emise de organe administrative - ministrul Sănătăţii.

Potrivit Avocatului Poporului, lipsa reglementării la nivelul legislaţiei primare a măsurilor generate de epidemii (carantină, izolare/internare obligatorie a persoanelor în contextul bolii transmisibile COVID-19) lasă la latitudinea ministrului Sănătăţii emiterea unor acte administrative, cu caracter normativ, de rang infralegal, ingerinţa generată de această stare vizând drepturi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie.

Reglementare juridică 

Avocatul Poporului consideră că trebuie să existe o reglementare juridică la nivel de lege, în sensul identificării clare a persoanelor şi situaţiilor în care şi faţă de care măsura carantinei (în oricare dintre formele acesteia: instituţionalizată/internare, izolare) se poate lua, cine o poate lua, în ce condiţii şi pe ce perioadă, deoarece toate aceste situaţii presupun o limitare a unor drepturi fundamentale ale omului.

"Dispoziţiile legale criticate, fără a stabili în concret garanţii adecvate menite să asigure respectarea caracterului inviolabil al libertăţii persoanei, lasă unui organ administrativ, ministrul Sănătăţii, posibilitatea să legifereze şi să restrângă drepturi fundamentale, prin impunerea unor măsuri privative de libertate. Legea este cea care trebuie să reglementeze procedura de instituire şi încetare a măsurilor restrictive de libertate, aplicarea graduală a măsurilor în funcţie de severitatea cazului, atribuţiile fiecărei autorităţi publice în executarea măsurilor", se explica în comunicat.

Normele legale supuse controlului de constituţionalitate, care reglementează dispunerea unor măsuri, trebuie să fie elaborate în mod previzibil şi în limitele unor repere concrete, care să elimine riscul ca, prin ingerinţa autorităţilor administrative, măsurile să capete caracter abuziv sau restrictiv al unor drepturi sau libertăţi, sublinia Avocatul Poporului.

Sesizarea Avocatului Poporului pe articole din legea privind combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Curtea Constituţională a României (CCR) mai discută joi sesizarea Avocatului Poporului referitoare la mai multe articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, scrie Agerpres. 

Pe 3 iunie, Avocatul Poporului a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit.s), ş), art. 66 lit.a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit.b) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit Avocatului Poporului, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.

"Prin intervenţia legislativă a art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepţiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituţie, şi anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul", explica sursa citată.

”Noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului"

Critica de neconstituţionalitate se referă şi la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul. Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei "noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului", Parlamentul "a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic" ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern.

"O altă critică de neconstituţionalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislaţiei (art. 65, art. 66, art. 67). Astfel, prevederile adoptate în acest mod, şi anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în privinţa clarităţii şi previzibilităţii legii", a arătat Avocatul Poporului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News