Arhitecții și inginerii nuanțează declarațiile prof. Gheorghe Mărmureanu, conform căruia clădirile tip trestie (felxibile) sunt mai periculoase decât cele rigide pe terenul din București. Ei susțin că este adevărat, numai că acest lucru se aplică pentru clădirile între 8 și 15 etaje. Astfel, un bloc cu peste 20 de etaje ar fi mai puțin afectat decât unul de 15. Una peste alta, o certitudine incontestabilă este că solul Bucureștiului nu se mișcă cu aceeași accelerație, iar constructorii trebuie să țină cont de acest lucru. Din păcate, acest lucru nu s-a cunoscut dintotdeauna și putem găsi în Capitală numeroase clădiri care nu sunt proiectate conform cu aceste norme de siguranță.

Profesorul Mărmureanu este de părere că în Bucureşti cele mai bune construcţii ar fi cele "stejar", adică mai rigide. Proiectanţii spun că în esenţă nu e greşit, dar că lucrurile sunt mult mai complexe de atât. "Este adevărat că în Bucureşti eşti mai protejat într-o construcţie rigidă decât într-una tip trestie. În altă ordine de idei, o construcţie cu 15 etaje este mai expusă decât una cu 20 de etaje fiindcă în România se produc cutremure cu oscilaţie care afectează mai degrabă casele joase şi mai puţin pe cele înalte", a explicat arhitectul Alexandru Beldiman, citat de gândul.info. Şi inginerul Dragoş Marcu spune acelaşi lucru: "30 de etaje în Bucureşti sunt de preferat unei construcţii cu 15 etaje. Căci felul cum se resimte cutremurul la Bucureşti afectează în general construcţiile de 8 - 15 etaje. Fiecare clădire are un mod propriu de comportare".

"Pentru ca o clădire să rămână în picioare, trebuie ca proiectantul să construiască astfel încât perioada de vibraţie a clădirii să nu fie aceeaşi cu perioada de vibraţie a terenului. Cele două (clădire şi teren) nu trebuie să intre în rezonanţă. Acesta este principiul cel mai important. În Bucureşti nu există zone mai vulnerabile la cutremur decât altele, ci numai locuri în care s-a construit bine sau rău", ne-a explicat profesorul Gheorghe Mărmureanu, potrivit gândul.info.

Află care este accelerația solului din zona ta

Dacă locuiţi în Pantelimon sau în Fundeni, perioada de vibraţie a pământului este de 1, 65 secunde, iar acceleraţia este de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, adică aici pământul se cutremură cel mai mult. Asta nu înseamnă neapărat că aceasta este cea mai periculoasă zonă, ci că aici clădirile trebuie construite într-un anume fel. Şi la Măgurele, la Facultatea de Fizică, la Bolintinu din Vale şi la Ciorogârla terenul se cutremură tot cu 300 cm pe secundă la pătrat, dar perioada de vibraţie a pământului este mai mică, de 1, 50 de secunde.

O acceleraţie mare (290 cm pe secundă la pătrat) mai există şi în Otopeni, Pipera şi Periş.

Pământul se cutremură mai puţin (280 de cm pe secundă) în centru, la Armenească, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, Academia Română, Muzeul de Istorie, Facultatea de Geologie, Curtea Veche, Plevnei, Grădina Botanică, Colentina, Militari, Drumul Taberei, Panduri, Drumul Sării, Leu, Cuţitul de Argint , apoi Popeşti, Brăneşti, Cernica, Afumaţi. Structura solului este însă, atât de variată, încât în toate aceste zone perioada de vibraţie a pământului este mult diferită: în unele părţi este 1, 60 secunde, în altele - 1, 45 de secunde.

În Balta Albă, IMGB, Metalurgiei, acceleraţia este cea mai mică: 220 cm pe secundă.

Atunci când construiesc o locuinţă, specialiştii trebuie să proiecteze clădirea în afara perioadelor de mai sus, de 1, 45 de secunde şi 1, 70 de secunde. Altfel, la cutremur clădirea şi terenul intră în rezonanţă, clădirea cedând.

Citește și:

Hărţile seismice ale Bucureştiului: Nordul şi Sud-Vestul se mişcă mai puternic, dar în Sud-Est cutremurul durează mai mult

Numai una din zece clădiri cu bulină sunt consolidate în urma bătăliei autorități-proprietari. Celelalte așteaptă ca analiza lui Mărmureanu să fie adevărată și să nu avem cutremur până în 2040

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News