Magistrații de la Înalta Curte susțin că rechizitoriul din dosarul "Revoluţiei", în care este acuzat Ion Iliescu, conţine nereguli 
Data publicării:
Autor: Tiberiu Vasile
WhatsApp
Sursa: captură Youtube NationalismTV
Sursa: captură Youtube NationalismTV
Judecătorii resping din nou rechizitoriul în dosarul Revoluției în care este acuzat Ion Iliescu.

Pe 25 octombrie 2023, la Curtea de Apel București, s-a hotărât începerea procesului în dosarul 'Revoluției', în care Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați de crime împotriva umanității. Instanța a stabilit că rechizitoriul întocmit de procurorii militari este conform legii.

Inculpații au contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, cazul fiind repartizat în decembrie 2023 unui complet de doi magistrați. Cei doi magistrați nu au reușit să ajungă la un consens, având păreri diferite.

Ca urmare, cazul a fost reluat prin includerea judecătoarei Lia Savonea în complet, iar după o lună de deliberări, magistrații au concluzionat că există neconformități în rechizitoriu.

Magistrații au stabilit un termen de cinci zile pentru Parchetul Militar să decidă dacă menține soluția de trimitere în judecată sau retrage cazul.

Înainte de a ajunge la Curtea de Apel București, dosarul "Revoluției" a fost mutat timp de peste patru ani între diverse instanțe și parchete din București

"În baza art.347 alin. (3) din Cpp raportat la art.345 alin.(2) din Cpp, admite contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif (...) împotriva încheierii din data de 25 octombrie 2023 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul CAB. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, gl.(rtr.) Rus Iosif, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii. Dispune comunicarea prezentei încheieri PÎCCJ - Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părţile şi se vor încunoştinţa apărătorii acestora", se regăsește în decizia Instanţei supreme.

Judecătoarea Elena Barbu a avut o opinie diferită, susținând excepția de necompetență a Curții de Apel București, invocată din oficiu, precum și admiterea contestațiilor formulate și judecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară al Secției penale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înainte de a ajunge la Curtea de Apel București, dosarul "Revoluției" a fost mutat timp de peste patru ani între diverse instanțe și parchete din București din cauza unor chestiuni procedurale.

Inițial, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, dar dosarul a fost returnat Parchetului după doi ani de către judecătorii de la ÎCCJ, din cauza unor nereguli constatate în rechizitoriu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât atunci eliminarea din materialul probator a mai multor dovezi, inclusiv "declarațiile" făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI și documente de arhivă de la MApN.

În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea a anunțat retrimiterea dosarului Revoluției la Înalta Curte, după ce rechizitoriul a fost refăcut de către procurorii militari.

După șase luni, un judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte a hotărât că această instanță nu are competența de a judeca dosarul și l-a transferat la Curtea de Apel București.

Ion Iliescu a făcut acțiuni ce "au creat o situație de amenințare iminentă și severă pentru viața unei părți semnificative din populația civilă"

Conform acuzelor din rechizitoriu, Ion Iliescu, în rolurile sale de șef de stat și guvern, precum și în calitate de președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenția de a câștiga acceptarea populară, de a menține și întări puterea politică pe care o deținea începând cu data de 22 decembrie 1989 la ora 16:00, a indus în eroare publicul într-un mod constant, repetat și sistematic prin aparițiile televizate și prin comunicatele emise (mecanism de exercitare a puterii de stat).În perioada 22 - 30 decembrie 1989, el a coordonat o operațiune sistematică de dezinformare a opiniei publice, în special prin intermediul cadrelor militare cu funcții de conducere în Ministerul Apărării Naționale.

Aceste acțiuni au dus la crearea și intensificarea unei stări de frică generalizate, provocând numeroase incidente de violență și foc fratricid generalizat. Astfel, în perioada 22 - 30 decembrie 1989 au avut loc 857 decese, 2.382 persoane au fost rănite, 585 de persoane au fost reținute încălcând grav  normele internaționale de drept și au fost înregistrate 409 cazuri de suferințe severe.

De asemenea, aceleași acțiuni ale lui Ion Iliescu au creat, în perioada 22 decembrie, ora 16:00 - 30 decembrie 1989, o situație de amenințare iminentă și severă pentru viața unei părți semnificative din populația civilă de pe întreg teritoriul României, conform procurorilor.

Asemeni fostului președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt vizați pentru aceleași ilegalități. Cei mai mulți inculpați au fost membri ai conducerii politice și militare a fostului regim, despre care s-a constatat că au luat decizii sau au intervenit pentru a reprima protestele împotriva regimului comunist și a dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, conform Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel