"Este necesar să existe un timp rezonabil în care probele să fie procesate. Gândiţi-vă că discutăm despre două tipuri de analize. Una calitativă, la care rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. După această probă, dacă rezultatul este pozitiv, se trece la determinarea cantitativă, să vedem care este cantitatea substanţei halucinogene din proba analizată.

72 de ore, inclusiv transportul de la locul de prelevare până la unul din laboratoarele regionale pe care le-am organizat şi le organizăm în continuare cu colegii de la medicină legală, este un termen rezonabil", a spus Alexandru Rafila, la Digi 24.

"Implică şi permanență - să se poată lucra şi sâmbăta, şi duminica"

"Nu sunt chiar aşa de multe teste. Nu trebuie să credem că vor fi 1000 de teste la fiecare laborator. Situaţiile astea sunt destul de puţine - discutăm de 9 permise care au fost retrase. Nu discutăm de un număr foarte mare de probe. Ceea ce am încercat să facem, în momentul de faţă, ca soluţie tehnică intermediară din punct de vedere al Ministerului Sănătăţii, este să organizăm regional astfel de laboratoare, iar Ministerul de Interne va asigura transportul probelor biologice de la locul de prelevare până la unul dintre laboratoare care vor livra în maxim 72 de ore rezultatul.

Această organizare implică şi permanență, adică să se poată lucra şi sâmbăta, şi duminica. De vineri până luni, sunt 72 de ore şi s-ar putea să nu poţi să faci testul. Până la sfârşitul anului, printr-un proiect demarat în mai, finanţat de Banca Mondială, toate cele 36 de servicii judeţene de medicină legală vor avea echipamente de ultimă generaţie care să permită testarea în fiecare judeţ a acestor cazuri", a mai spus ministrul Sănătății.

Vezi și: Rezultatele Drugtest, confirmate de INML 100% într-un județ, 50% în alt județ. Primele concluzii ale ministrului Predoiu 

"Am avut o discuţie cu conducerea MAI încât să poată să existe şi o finanţare corespunzătoare a acestor probe, pentru că probele solicitate de MAI trebuie decontate tot de MAI către institutele şi serviciile de medicină legală care se autofinanţează şi trebuie să îşi cumpere reactivii de care au nevoie", a adăugat Alexandru Rafila.

"Cei care refuză testarea au alte motive, nu că sunt testele fals-pozitiv"

Cât despre posibilitate ca șoferii să refuze testarea în trafic, de teama unui rezultat fals-pozitiv care le-ar putea pune eticheta de "drogați" până la dovada contrarie, ministrul a punctat: "Cu siguranţă, aceste teste rapide care se fac în trafic au un grad mult mai mare de teste reale, nu de teste false. Aşa că nu înţeleg care este motivul pentru care să refuzi. Din moment ce refuzi şi rămâi fără permis trei zile, eu cred că cei care refuză au alte motive pentru care o fac, nu pentru că sunt testele fals-pozitiv."

Vezi și: Erorile drug test. Bogdan Despescu: Aparatul detectează substanța, dar la laborator nu este identificată în sânge 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News