Data publicării:
Anticorpii monoclonali, blocați de birocrația din România? Rozalina Lăpădatu: Mă tem! Piețele din Vest iau decizii mult mai rapide
Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Autoimune, susține că anticorpii monoclonali ar putea ajunge târziu în țara noastră.
Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Autoimune, a participat la dezbaterea online organizată de DC News Media Group, trust media din care face parte și DCNews, cu tema ”Anticorpii monoclonali-soluție în criza COVID-19”. Aceasta a declarat că are o temere în privința anticorpilor monoclonali și anume asupra faptului că în țara noastră aceștia ar putea să ajungă mult mai târziu, din cauza birocrației. Soluția pentru prevenirea unei astfel de situații este crearea unui mecanism european de achiziție centralizată a acestor terapii, susține Rozalina Lăpădatu.
Soluția pentru România. Cum ar putea cumpăra mai ușor anticorpii monoclonali
"Trebuie să spunem că acești anticorpi monoclonali, tratamente biologice, imunoterapie, cum sunt ei cunoscuți de către pacienți, se dezvoltă printre niște mecanisme extrem de complexe, deci nu este foarte ușor să-i produci și care implică biotehnologie. De asta spun că este un salt pentru că practic este un salt al tehnologiei și al biotehnologiei în dezvoltarea de terapii pentru diferite afecțiuni." a declarat Rozalina Lăpădatu.
"Deci vă temeți că în afara unui mecanism centralizat al Uniunii Europene, care ar împărți proporțional stocurile proporțional cu populația, noi riscăm să rămânem fără astfel de medicamente pentru că există un interes mare pe piețele puternice, pe piețe din Vest?", a întrebat-o jurnalistul Val Vâlcu, moderatorul dezbaterii online.
"Da, mă tem de acest lucru pentru că piețele din Vest iau decizii mult mai rapide. Noi avem niște sisteme extrem de birocratice, ceea ce a făcut să nu achiziționăm în această vară anticorpii monoclonali care erau disponibili și ați văzut că deja am început să declanșăm mecanisme europene și să apelăm la bunăvoința altor țări. Mi-e teamă că dacă nu există un proces centralizat noi până ne mișcăm, vom achiziționa mult mai greu și mai târziu aceste medicamente, iar în al doilea rând cred că o achiziție la nivel european centralizată aduce aceste medicamente și la alte prețuri, la prețuri mult mai bune pentru că este o negociere cu un volum mare de medicamente, făcută de către Uniunea Europeană, o negociere mult mai bună decât dacă ar negocia fiecare stat în parte prețul acestor terapii. Eu cred că un mecanism centralizat european ar ajuta în această situație.", a răspuns Rozalina Lăpădatu.
Andrei Baciu a explicat procedura de achiziție
Ulterior, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a explicat care este procedura de achiziție a anticorpilor monoclonali.
"Demersul pentru achiziția acestor anticorpi monoclonali este inspirat din procedeul prin care au fost achiziționate vaccinurile, tocmai pentru că în acest fel de fapt se asigură un acces în primul rând mai rapid țărilor europene față de alte țări terțe din alte regiuni. Sigur, cu diverse angajamente financiare din partea Comisiei Europene. Deci, pe de o parte, ai avantajul unui acces mai rapid, dar pe de altă parte ai și un avantaj comercial pentru că UE este implicată pe întregul procedeu, de cercetare, de dezvoltare și ulterior de producție, toate aceste lucruri vizând un singur obiectiv central, acela de a crea pentru toți pacienții europeni, indiferent de statele membre din care provin, același acces la aceste terapii inovatoare, sigur suplimentar cu vaccinurile pe care deja le avem și sunt ușor de accesat.
Altfel, cealaltă variantă ar fi fost, uitați-vă la prima parte a pandemiei în care lucrurile au evoluat atât de repede, iar Uniunea Europeană nu a reușit să se mobilizeze pe atât de repede pe cât o făceau statele membre și atunci vedem că a existat un decalaj în accesarea unor diverse materiale. Lucrul acesta nu s-a mai întâmplat ulterior. Accesarea vaccinurilor a fost un model de succes. La fel se întâmplă și în acest subiect al terapiilor împotriva COVID-19. Este strategia UE privind toate mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, astfel că odată cu adoptarea acesteia pe data de 6 mai, se vizează de fapt crearea unui portofoliu foarte larg de molecule și terapii împotriva COVID-19. (...) La nivel european mecanismul prin care o moleculă poate să ajungă pe piață trebuie să primească din partea Agenției Europene a Medicamentului, să parcurgă două proceduri pentru a putea fi autorizat. Acest lucru este în desfășurarea pentru două molecule.", a explicat Andrei Baciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News