Preţurile alimentelor, la nivel mondial, au atins, în ianuarie, un  nivel record, iar prognozele sumbre privind producția au determinat unele state să-și facă stocuri de cereale.  Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) se teme că peste 900 de milioane de oameni vor suferi din cauza foametei. Vremea nefavorabilă este principala cauză a crizei, dar în domeniu intervin și alte probleme structurale. În ceea ce privește țara noastră, chiar dacă alimentele vor fi disponibile, există riscul ca acestea să devină inaccesibile unor categorii largi ale populației din orașe.

Experții consideră că prețurile crescute la grâu și orez au determinat valul de revolte care mătură Orientul Mijlociu, iar situația tinde să se repete în Asia și America de Sud.Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, le-a cerut liderilor lumii să înțeleagă  necesitatea unor măsuri menite să reducă ”volatilitatea” preţurilor la alimente, cu trimitere clară la riscurile sociale implicate.  Unele state au început să-şi facă stocuri de alimente: Indonezia a cumpărat recent 820.000 de tone de orez, ceea ce a dus la majorarea preţului, suspendând și taxele de import pentru orez, soia şi grâu.   Algeria a decis să cumpere aproape un milion de tone de grâu, accelerând importurile de cereale, pentru preveni o revoltă .

O schimbare de politică privind biotehnologiile, previzibilă în EuropaȚările industrializate nu și-au pus de acord politica în domeniu. Marea Britanie presează pentru relaxarea normelor europene privind cultivarea plantelor modificate genetic, care ar crește producția și ar reduce costurile cu 20-25 la sută. Britanicii, cei mai mari importatori de alimente din UE, se plâng de efortul pe care trebuie să îl facă din considerente ideologice, în vreme ce SUA, Canada, Brazilia sau China folosesc pe scară largă biotehnologiile, inclusiv în ceea ce privește exporturile în Europa. Spania ar putea beneficia cel mai mult de introducerea în cultură a plantelor rezistente la secetă, dar Franța, care deține președinția G20, se confruntă cu protestele Greenpeace privind energia nucleară, așa că nu dorește să deschidă un nou front în lupta cu ecologiștii, mai ales că opinia publică europeană  a fost educată timp de decenii să respingă tehnologiile americane. Comisia Europeană a decis să permită statelor membre să-și stabilească individual politica în domeniu. România producea soia modificată genetic în valoare de 200 milioane de euro, înainte de intrarea în UE, ajungând să importe după 2007, pentru zootehnie, șroturi de soia de 220 milioane de euro. La est, Moscova și Kievul ar putea să-și modifice legislația, mai ales că în Ucraina biotehnologiile se folosesc pe scară largă, la negru, iar seceta din 2010 a demonstrat cât de vulnerabilă este Rusia la problema alimentară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News