Data publicării:
Votul de la parlamentare, decisiv. Dovada supremă că suveranismul nu e răspunsul dacă vrem să nu ajungem să mâncăm doar soia
Finanțistul Denis Lazăr a explicat recent impactul alegerilor asupra economiei României, detaliind cum rezultatele scrutinului pot afecta stabilitatea politică, încrederea investitorilor și, implicit, economia națională. El atrage atenția că scăderea acțiunilor la bursă nu este doar o reacție de moment, ci un semnal că România riscă să-și piardă reputația construită în ultimele decenii.
Conform lui Denis Lazăr, principalele motoare ale economiei României – fondurile europene, industria IT, creșterea producției industriale și agriculturale – au fost posibile datorită investițiilor străine directe. Acestea au fost atrase de: forța de muncă bine educată și costurile operaționale reduse; apartenența la UE și NATO, care au oferit stabilitate și predictibilitate și reputația unei economii politice sigure, ferite de schimbări bruște.
Pentru a redresa situația, România trebuie să demonstreze angajament față de valorile europene și să abordeze problemele economice interne:
Atragerea de investiții în orașele mai mici pentru a reduce disparitățile regionale; reforma Uniunii Europene, pentru a sprijini industriile europene și a combate curentele suveraniste; un mesaj clar pro-european la alegerile parlamentare viitoare, pentru a recâștiga încrederea partenerilor internaționali.
„Mulți oameni m-au întrebat cum poate fi vina alegerilor ca au scăzut acțiunile la bursă, sau cum ne poate afecta economic atât de mult alegerea unui președinte? M-au întrebat unii oameni dacă știu atribuțiile constituționale ale președintelui, ca acesta singur nu ne poate scoate nici din UE, nici din NATO.
Adevărat, dar ratați imaginea de ansamblu: Motivele creșterii economice ale României sunt multe, dar le voi reaminti pe cele mai importante: fondurile UE, faptul ca am devenit liderul sud-est european pentru servicii IT și financiare, creșterea enorma a producției industriale (în special în industria autoturismelor) și a eficienței agricole.
Aceste lucruri au fost antrenate de investiții directe străine. Ce înseamnă ele? Că o companie străină a vrut să facă, undeva în lume, o fabrică de anvelope sau un hub de servicii financiare, spre exemplu. Dacă asta se întâmplă, țara aleasă are numai de beneficiat. Se creează locuri de muncă, se plătesc taxe, crește economia. Mulți străini au ales România. De ce au investit străinii în România? Printre multe alte motive: Oameni tineri și bine-educați, vorbitori de engleză, cei mai buni din regiune în opinia mea. Costuri operationale mici (chirie, utilități, într-adevăr salarii mai mici decât în vest.) dar în primul și în primul rând, faptul ca România este o țară pro-europeană (aveam cel mai puternic sentiment pro-european din regiune) și stabilă din punct de vedere politic, cu garanția securității NATO în fața oricărei agresiuni. Nimeni nu și-ar dori să investească milioane de euro într-un loc care se poate schimba fundamental peste noapte. Stabilitatea si predictibilitatea sunt cele mai importante lucruri.
Duminica, am demonstrat ca nu mai suntem asa stabili. Ca nu mai este o posibilitate asa de indepartata precum se credea sa nu mai fim in UE și NATO. Acum, puneți-vă în pielea unui board director al unei companii străine. De ce ai investi acum în România? Într-o țară în care ar fi chiar și o mică posibilitate să iasă din UE și NATO și să rămână pe cont propriu? Ți-ai face o fabrică aici? Sau ai merge în Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Croația? Țări din spațiul Schengen, care sunt opuse vehement Rusiei și pro-Nato (aici se exclude poate Ungaria lui Orban, care este mai eurosceptică și prietenoasă cu Putin, dar el niciodată nu a spus ca vrea să iasă din NATO și UE, și nici nu a pus religia în fața științei, precum Georgescu a declarat).
Noi suntem într-o competiție continuă cu țările din regiune pentru atragerea investitorilor străini. Astfel, bursele au reacționat. Nu din cauza lui Georgescu pe persoană fizică, ci pentru ca azi am demonstrat, ca popor, ca putem cade mult mai ușor manipulării rusești decât investitorii noștri vestici s-au așteptat. Reputația României pe care o aveau investitorii străini, era de o țară care politic, economic și monetar este mult mai stabilă decât orice altă țară din regiune.
Guvernele precedente, oricât de proaste ar fi fost ele pe plan intern, au fost PREDICTIBILE. Și predictibilitatea înseamnă totul. Multinaționalele nu s-au trezit niciodată cu reglementări sau taxe crescute dramatic peste noapte și fără consultări. Și asta contează foarte mult. Am luptat 23 de ani să creăm această reputație (odată cu guvernul Năstase, vrem nu vrem să recunoaștem, ne-am mai spălat imaginea pe plan european și după aceea am consolidat-o).
Acum suntem în pericol să o pierdem, iar o reputație se pierde foarte ușor și se construiește foarte greu. Astfel, bursă reacționează. Să fie foarte clar: nu spun nicio secundă ca revolta oamenilor nu este îndreptățită sau ca politicile fiscale ale guvernelor precedente au fost corecte întotdeauna. Deficitul bugetar al României, în prezent, este uriaș. Guvernul viitor trebuie să se asigure, cu toată tăria, ca va distribui mai bine fondurile. Orașele mai mici trebuie să devină mai atractive pentru investiții. Toată bogăția nu se poate concentra în câteva centre urbane. Rezultatul acestor politici este ceea ce s-a întâmplat duminică la alegeri.
De asemenea, nu spun nicio secundă ca Uniunea Europeană nu ar trebui reformata din anumite puncte de vedere și ca reglementează, în anumite domenii, prea mult. Dar extremismul nu este răspunsul. Ce facem acum, este echivalentul de a îți simți mâna amorțită și soluția ar fi să o amputezi. Noi avem nevoie de fonduri europene și investiții străine acum, mai mult decât oricând, pentru a corecta deficitul bugetar.
În aceste vremuri instabile și tulburi, avem nevoie să le demonstrăm partenerilor noștri externi ca suntem o țară pro-europeana, mai mult decât niciodată. Putem face asta la alegerile parlamentare de duminică.
Aduc, pe final, un ultim argument important: pentru țările europene, suveranismul nu poate fi răspunsul. China are o populație de 1,4 miliarde de oameni, India tot atât. La aceste țări, se adaugă jucători care vor intra în prima ligă ai economiei globale, precum Brazilia și Indonezia. O țară precum România, de 19 milioane de locuitori, nu poate sta singură în fața acestor state. Cum nu va putea nici Franța, Germania sau Italia. Europa trebuie să rămână împreună, dacă vrem să mai avem un cuvânt de spus pe scena globală, iar Uniunea Europeană trebuie să reglementeze industriile europene mai puțin și sa le subvenționeze mai mult pentru a deveni competitive din nou pe plan global. Astfel oprești curentul suveranist, prin prosperitate economică”, a explicat finanțistul Denis Lazăr.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News