Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Vaccinuri care ne apără de moarte sau de boli foarte grave. Prof. Dr. Andreas Radbruch vine cu o veste bună / video
Foto: Freepik
Prof. Dr. Andreas Radbruch, unul dintre cei mai cunoscuți imunologi germani, a vorbit despre noile vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2.
După 40 de ani de activitate, Prof. Dr. Andreas Radbruch încă este fascinat de eleganța sistemului imunitar și îi face plăcere să prezinte și să descrie „cât mai plastic simplitatea și eleganța cu care sistemul imunitar ne adaptează organismul la agenții patogeni din mediul înconjurător”.
Prof. Dr. Andreas Radbruch a acceptat invitația lui Radu Golban de a participa la emisiunea „Outlook” de la DCNewsTV. Printre subiectele abordate, se numără virusul SARS-CoV-2, cât de eficiente sunt noile vaccinuri. Andreas Radbruch scrie periodic articole pe tema vaccinurilor. „Articole care dau de gândit”, a precizat Radu Golban, adăugând: „Este remarcabil că reușiți, ca savant, să explicați o materie atât de complexă pe înțelesul publicului larg.”
„Multe din ceea ce știm de 40 de ani din manuale se verifică și în cazul COVID-19, al virusului SARS-CoV-2. Acesta din urmă a avut, de altfel, un precursor în 2003–2004, un virus foarte asemănător, SARS-CoV-1, iar despre imunitatea la acest virus, bazată pe anticorpi, știm că se menține în continuare. Există și lucruri pe care trebuie să le reconsiderăm. De exemplu, cât de eficiente sunt noile vaccinuri. (...) Prin imunizare, se încearcă dobândirea imunității fără a mai fi nevoie de trecerea prin boală. Ea imită deci agentul patogen, încercând să evite mecanismele care declanșează boala. În cazul virusului SARS-CoV-2, imunizarea este eficace parțial, nu complet. Scopul este ca oamenii să nu mai poată fi infectați și să nu-i mai infecteze pe ceilalți, agentul patogen urmând să fie interceptat înainte de a intra în contact cu celulele organismului. În cazul unui virus care se transmite prin aer, prin aerosoli, trebuie protejate mucoasele căilor respiratorii pentru a fi împiedicată infectarea. Dar există și un al doilea nivel. Dacă totuși pătrunderea virusului în organism nu poate fi împiedicată, iar virusul atacă țesuturile căilor respiratorii, apoi se răspândește prin sânge în tot corpul, atunci al doilea nivel de protecție este așa-numita imunitate sistemică, menită să ne protejeze de forme grave ale bolii sau de deces.
Noile vaccinuri pe care le avem la dispoziție sunt foarte eficiente sub acest aspect: ne protejează foarte bine și pentru mult timp de forme grave ale bolii și de moarte. Asta e vestea bună”, a spus Andreas Radbruch.
Radu Golban cu Prof. Dr. Andreas Radbruch, Berlin (Charité), despre vaccinare si COVID-19:
Citește și...
Coronavirus: Reinfectarea cu SARS-CoV-2 este mai riscantă decât infecţia iniţială, potrivit unui studiu
Riscurile de deces, de spitalizare şi de probleme grave de sănătate asociate COVID-19 sporesc semnificativ odată cu reinfectarea în comparaţie cu infectarea iniţială, indiferent de statutul vaccinării, potrivit unui studiu publicat joi, informează Reuters, notează Agerpres.
„Reinfectarea cu COVID-19 creşte atât riscul efectelor acute, cât şi riscul de COVID de lungă durată, a spus dr. Ziyad Al-Aly de la Facultatea de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis. Acest risc a fost evidenţiat la persoanele nevaccinate, la cele vaccinate şi la cele cărora le-au fost administrat doze booster, a adăugat el.
Concluziile studiului au fost formulate pe baza datelor colectate de Departamentul pentru veterani din Statele Unite din 1 martie 2020 până pe 6 aprilie 2022 corespunzătoare unui număr de 443.588 de pacienţi cu o singură infectare SARS-CoV-2, 40.947 cu două sau mai multe infectări şi 5,3 milioane de indivizi neinfectaţi. Cei mai mulţi dintre subiecţii studiului au fost bărbaţi.
Pacienţii reinfectaţi au prezentat un risc de deces de peste două ori mai mare şi un risc de spitalizare de trei ori mai mare în comparaţie cu pacienţii infectaţi o singură dată cu SARS-CoV-2. Totodată, ei au prezentat riscuri crescute în ceea ce priveşte probleme pulmonare, cardiace, sangvine, renale, diabet, sănătate mintală, osoase şi musculare, precum şi tulburări neurologice, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Medicine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
