Data publicării:
UE, AJUTOR pentru repornirea economiei din România. Sumă de 11 ori mai mică decât banii acordați Portugaliei
România primește de la Uniunea Europeană o sumă uriașă pentru repornirea economiei.
Uniunea Europeană a aprobat pentru România suma de 3,3 miliarde de euro sub formă de ajutoare de stat pentru a ajuta economia pe perioada pandemiei de COVID-19. Portugalia a primit aprobare pentru sumă de 11 ori mai mare decât România, iar Polonia de 7 ori mai mult.
Ce spune directorul World Vision România
Cam târziu şi cam puţin - aşa s-ar putea intrepreta suma de 3,3 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană susţine că o va acorda României ca să repornim economia afectată de noul coronavirus.
„Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde euro, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi, spune Mihaela Nabăr, directorul World Vision România, un ONG cu activităţi în domeniul educaţiei care implementează proiecte cu finanţare europeană.
Spre comparaţie, pentru Franţa s-au aprobat 300 de miliarde de euro ca să-şi ajute companiile afectate, pentru Portugalia - 36 de miliarde de euro, iar pentru Polonia aproape 23 de miliarde, arată datele Comisiei Europene.
Bugetul estimat de Guvern
România a cerut Comisiei Europene această nevoie de 3,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că acesta este bugetul pe care Guvernul l-a estimat ca necesar pentru salvarea IMM-urilor până în decembrie 2020.
„Această alocare este corelată foarte clar cu capacitatea şi dimensiunea sectorului de IMM-uri din România, dar mai ales cu capacitatea de alocare a acestor fonduri de către statul membru. Este de menţionat foarte clar că aceşti bani nu sunt garantaţi în acest moment de nici un fel de fond pe care CE să îl disponibilizeze. Povara financiară este asupra statului membru", a mai spus Mihaela Nabăr.
Statelor membre li se permite să-şi realoce intern bugetele
Cu alte cuvinte, ajutorul dat de UE statelor membre nu a fost atât de mare din punct de vedere financiar, ci a constat mai degrabă în flexibilizarea legislaţiei. Astfel, statelor membre li se permite să-şi realoce intern bugetele pentru a redresa economia şi să-şi reorienteze unele fonduri europene pe care oricum le aveau la dispoziţie în direcţiile de finanţare necesare în noul context economic.
„Evident că în această sumă putem regăsi şi suma realocată din fonduri europene pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19, care în acest moment ajunge la aproximativ 1,5 miliarde de euro în România. În această sumă vorbim de toate sectoarele, în special de sprijin în sectorul medical. Sunt state cu alocări mult mai mari în această direcţie, ceea ce înseamnă că sectorul IMM-urilor este o prioritate foarte bine înţeleasă şi prioritizată în bugetele naţionale, de a cărei revenire depinde echilibrul socio-economic de după COVID-19", a mai spus Mihaela Nabăr.
Primii care au solicitat ajutor de la UE
Primii care au solicitat ajutor de la UE au fost danezii, care au primit aprobare încă de pe 12 martie pentru suma de 12 milioane de euro pentru a acoperi pierderile organizatorilor de evenimente mari, cu peste 1.000 de participanţi.
În schimb, italienii – care au cei mai mulţi oameni decedaţi din Europa din cauza virusului - au primit primul sprijin abia pe 22 martie, când li s-a aprobat un buget de 50 de milioane de euro pentru achiziţia de echipamente medicale.
De ce a fost aprobată suma atât de târziu?
În cazul României, suma de 3,3 miliarde de euro a fost aprobată pe 11 aprilie şi este destinată redresării firmelor mici şi mijlocii. De ce atât de târziu?
„Pentru că aceasta este data la care România a notificat Comisia Europeană. Regula de activare a acestei scheme este de 48 de ore de la transmiterea solicitării de către statul membru. Aşadar, întârzirea este datorată capacităţii de planificare şi estimare a nevoii de suport de care are nevoie România. Pentru a câştiga timp extrem de important pentru supravieţuirea IMM-urilor, atenţia noastră ar trebui să se orienteze în acest moment pe implementarea acestor măsuri şi mai ales pe respectarea metodologiei şi a regulilor de acordare a celor două tipuri de sprijin în condiţii de urgenţă", a mai spus Mihaela Nabăr.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News