Subprefectul județului Suceava, Laura Morar, a povestit prin ce experiențe a trecut în pandemie, lucruri care au făcut-o, încă o dată, dacă mai era cazul, să înțeleagă cât de importantă este purtarea măștii.

”Azi dimineata, in drum spre birou, in spatiu deschis, cu masca pe fata, am trecut pe langa un tata de mana cu un baietel. Nitel miopa sunt, dar de auzit, inca aud. Chiar prea-bine!

- Ai vazut, tati? Tanti are masca!

- De frica, Tudor! De frica! Noi suntem curajosi!

M-am framantat toata ziua...

Pe 20 iulie 2020, 48 de minute pe ceas, am intrat in sectia COVID de la Spitalul Municipal Radauti. Cu toate mijloacele de protectie.

Combinezon, 2 randuri de manusi, botosi, masca, viziera. Si fara niciun fel de accesoriu, mi-am dat jos inclusiv cerceii. Dezinfectare dupa fiecare clanta, calcat apasat pe fiecare pres imbibat cu solutie aseptizanta.

La final, cu dezechipare. Lunga, fara graba, in etape clare.

M-au trecut toate apele si am mers mai mult decat teleghidata. Lipsita parca total de orice fel de manualitate si functionalite.

Oricat de mult as incerca, tot nu pot sa ma pun total in pielea personalului medical care trebuie sa efectueze tot felul de manevre necesare ca actul medical sa fie salvator. Chiar si pentru cazurile usoare spre medii pe care le au in ingrijire.

Mi-a ramas in minte raspunsul unui pacient la intrebarea: Cum va simtiti acum?

- Viu! Dar prost ca tare rau mi-a fost si m-am gandit ca-mi trece! Mi-au urlat lupii-n urechi de spaima. Si-am avut galop in piept.

AM PURTAT MASCA DE LA INCEPUTUL PANDEMIEI.

SI AM SA PORT IN CONTINUARE!

Nu de frica!

CI PENTRU CA MI-E DRAGA, TARE DRAGA, VIATA!”, a scris subprefectul județului Suceava, Laura Morar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News