Statele Uniunii Europene au convenit că sistemul bancar din regiune are nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro, dar există încă divergenţe referitoare la soluţiile de consolidare a fondului de salvare financiară, potrivit unor surse.

Oficiali din UE au declarat că toate cele 27 de state membre au acceptat că este nevoie de aproape 100 de miliarde de euro pentru majoarea capitalului băncilor, iar o sursă bancară a spus că suma este de peste 90 de miliarde de euro, scrie Mediafax.

Băncile trebuie mai întâi să ceară fonduri de la acţionari, iar dacă nu le vor obţine sprijinul trebuie să vină din partea guvernelor.

Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF) va fi folosită pentru recapitalizarea băncilor cu probleme doar în ultimă instanţă.

"Suma a fost discutată cu ţările membre, este acceptabilă pentru toată lumea", a spus o sursă europeană implicată în discuţii.

Ministrul austriac de Finanţe, Maria Fekter, a declarat că se mai discută despre obligarea băncilor de a se recapitaliza, dar a adăugat că nu sprijină o astfel de măsură.

Un acord referitor la capitalizarea băncilor elimină unul dintre obstacole înaintea summit-ului de duminică, dar rămân multe divergenţe, în special cele referitoare la metoda de consolidare a EFSF.

Fondul Monetar Internaţional şi UE sunt totodată în dezacord în privinţa sustenabilităţii datoriilor Greciei.

Astfel, reprezentanţii Fondului sunt îngrijoraţi că estimările UE ar putea fi prea optimiste şi că ar fi necesară o reducere mai amplă a datoriilor elene, au spus surse comunitare.

O analiză a troicii formate din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, referitoare la sustenabilitatea datoriilor Greciei, va fi prezentată vineri miniştrilor de Finanţe din zona euro.

În pofida diferenţelor de opinie, inspectorii troicii sunt aşteptaţi să aprobe furnizarea, în noiembrie, a următoarei tranşe de 8 miliarde de euro, a şasea din împrumutul de 110 miliarde euro convenit în mai 2010.

Fără acest împrumut, Grecia va intra în încetare de plăţi, fiind posibil să atragă în criză Spania şi Italia şi să provoace o undă de şoc în sistemul bancar european.

Pentru rezolvarea crizei, liderii europeni vor să aprobe la summit-ul din 23 octombrie noi măsuri de reducere a datoriei Greciei, majorarea capitalului băncilor expuse la statele vulnerabile din zona euro şi consolidarea EFSF.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News