Dacă ar fi existat un alt lider al USR pregătit să-i ia locul lui Cătălin Drulă, de actualul președinte USR s-ar fi vorbit la trecut, ca și despre Lasconi, după ce primarul a făcut declarații explozive împotriva politicii partidului progresist, pe linia Dragnea-referendum.

În jurul lui Drulă sunt însă oameni cu care a bătut palma (Barna, incapabil să gestioneze funcția de președinte, dar mulțumit cu poziția a doua), Stelian Ion, fără priză în partid după ce i-a scos de la guvernare, câțiva primari care sunt mai interesați de propriile funcții decât de conducerea partidului, Voiculescu și Dragu, prea apropiați de reperistul Cioloș ca câștige încrederea USR-ului. 

Claudiu Năsui n-ar fi putut, de unul singur, să declanșeze o schimbare la vârf, iar Drulă a jucat bine cartea Lasconi, convingând liderii partidului că această criză ”este și o oportunitate”, cum spun corporatiștii.

Astfel, scandalul Lasconi îl dă jos de pe lista pentru europarlamentare și pe Eugen Tomac. Liderul PMP a votat în favoarea referendumului pentru familie 

Efectele sunt însă mult mai ample. Decizia lui Drulă în cazul Lasconi zguduie puternic Polul de Dreapta, alianța dintre USR, PMP și Forța Dreptei fiind pusă acum sub semnul întrebării. Astfel, au ”apărut” contestări privind mai multe nume de pe listă.  Este cazul lui Eugen Tomac, care riscă să nu mai prindă un loc la alegerile din primăvara anului viitor, după decizia lui Drulă, care pare a fi o nouă regulă la nivelul alianței nou formate.  

Și Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a avut o ieșire publică ieri, condamnând decizia liderului USR: “Și eu am votat DA la referendumul pentru familie. (…) Pentru mine este foarte greu de înțeles de ce Elena Lasconi ar trebui să fie sancționată pentru că a votat așa cum îi este credința și pentru că a spus adevărul despre cum a votat atunci când a fost întrebată.” 

Potrivit unor surse politice, una dintre variantele luate în calcul de liderul USR scoaterea de pe lista pentru europarlamentare a tuturor celor care au recunoscut public votul la referendum.

Dezintegrarea polului de dreapta poate însemna îndepărtarea USR de o posibilă guvernare, dar consolidează poziția actualului lidership progresist în interiorul partidului.

În alianța Dreptei, Orban sau Tomac, mult mai bine articulați politic și mai vocali, l-ar fi scos rapid în decor pe Drulă, cvasi-absent din spațiul public după ce și-a pierdut ministerul și ranga. Cele două formațiuni mai noi au probleme cu participarea la alegeri (PMP e blocat de Diaconescu la tribunal, nici Forța Dreptei nu e sigură de un traseu lin la AEP).

Fără scandalul Lasconi, Drulă ar fi trebuit să pună lideri din cele două formațiuni pe listele USR, fără să știe dacă un câștig electoral datorat alierii cu PMP și FD va compensa cedările de locuri, care rămân de la zi la zi tot mai puține pentru membrii partidului său. 

Dacă face un scor bun la alegerile din primăvară, fără PMP și FD, iar acestea trec pragul, la limită, Drulă se poate poziționa ca liderul Dreptei, șeful Opoziției și poate declanșa un atac lansat la parlamentare. Dacă PMP și FD dispar, Drulă va raporta partidului drept o realizare că a reușit să păstreze cel mai mare număr de europarlamentari, posibil. Va mulțumi câțiva lideri USR în plus, securizându-și postul, cel puțin până la locale și parlamentare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News