Data publicării:

”Revoluție” în serviciile de catering. Avram Fițiu: Politicienii români parcă nu umblă prin Europa să vadă ce fac alții

Autor: Ioan-Radu Gava | Categorie: Stiri
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels

Avram Fițiu, conferențiar universitar la USAMV Cluj-Napoca, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre oportunitățile pe care țăranii le au pentru a-și dezvolta afaceri profitabile în sistemul alimentar.

Invitat la DC News, Avram Fițiu, conferențiar universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, a venit cu exemple de idei de afaceri care pot ajuta țăranii români, dar, în același timp, pot oferi mâncare sănătoasă cetățenilor care locuiesc la oraș:

„Țăranii nu au nevoie de nicio finanțare (n.r. pentru a-și dezvolta o afacere), ci au nevoie doar de inteligență, de a se reîntoarce la valori pe care strămoșii lor le-au avut. Astăzi, ca să poți vinde mâncare, legal, în curtea ta, ai nevoie de o legislație din 2019 care îți permite să dai mâncare în curtea ta, din bucătăria ta, la 12 oameni, străini de curtea ta, mâncare pe care o dai și copiilor tăi. Pentru asta ai nevoie doar de o aprobare de punct gastronomic local, care se face în 3 săptămâni și te costă 500 de lei. Nu ai nevoie de bani europeni.

În al doilea rând, în România avem 4 milioane de gospodării țărănești care au 1-2 camere goale. Ai nevoie de un sfert de oră, fără a fi nevoie de firmă, de bani europeni, pentru a completa declarația unică 212 și camera respectivă poate deveni cameră de primit oaspeți pentru orice străin care îți calcă curtea.

Cel mai important exemplu este următorul. Putem cu adevărat să facem o revoluție, dar nu avem o clasă politică destoinică să înțeleagă miza. Nu știu, parcă nu mai umblă prin Europa să vadă ce fac alții. Eu sunt profesor de politică agricolă comună și prin natura meseriei mele predau la un master de limbă franceză și sunt obligat să analizez comparativ politica agricolă din România cu orice altă politică agricolă din cele 28 de țări europene. Pentru mine e foarte ușor să înțeleg ce face neamțul, francezul sau austriacul mai bine decât noi.“, a precizat Avram Fițiu.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Viața la sat: Unde a dispărut ȚĂRANUL român. Prof. Fițiu: ”Să nu transformăm o țară de stăpâni într-o țară de slugi”. Prima regulă pentru fermă ca să reziste în viitor

Bucureștenii pot mânca hrană sănătoasă direct de la țărani

„Nu e nevoie decât să ne imaginăm că toate firmele de livrare mâncare și tot ce înseamnă firmă care duce mâncare la domiciliu bucureșteanului sau clujeanului, mâine vor fi dublate cu încă 3.000-5.000 de firme țărănești de catering și țăranul să producă mâncare caldă, la comanda bucureșteanului, pentru că în primii 30-50 de kilometri ai putea să facă treaba asta fără probleme. Altfel, vei continua sportul din pandemie, atunci când în afară de jandarmi și firme de catering nu mai vedeai pe nimeni prin oraș. Doar că acele firme de catering erau firme care produceau mâncare din supermarket, deci nu era mâncare românească, făcută în gospodăria țărănească.

Nu e nevoie de o mare revoluție ca mâine să iei 10.000 de țărani din România care să producă 5.000-10.000 de kilograme de mâncare pe an, care să asigure necesarul pentru acele familii și ultimul orășean din România să mănânce mâncare țărănească direct de la catering. De câte facultăți ai nevoie să înțelegi că tânăra generație trăiește din comenzi pe telefon și consumul își face viața la nivel de telefon. Nu e complicat să faci treaba asta la nivel de gospodărie țărănească și orice punct gastronomic local poate fi transformat în structură de catering, pentru că atâta vreme cât țăranul respectiv are dreptul să dea mâncare din curtea lui la 12 oameni, de ce nu ar mai avea dreptul să dea la alte 500 pe baza unui sistem de trasabilitate alimentară? Pentru asta e nevoie de voință politică și viziune, ceva ce nu am avut de 32 de ani în țara asta“, a conchis Avram Fițiu.

Youtube video image

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Supermarket-ul, ”o greșeală a istoriei“. Avram Fițiu: Fluxul alimentar, regândit pe circuit alimentar scurt, între țăran și consumator

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel