Conflictul din Ucraina capătă noi dimensiuni după ce surse neoficiale sugerează că președintele american Joe Biden a aprobat utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.

Decizia, contestată ferm de Moscova, riscă să provoace o escaladare a tensiunilor internaționale, pe măsură ce războiul intră într-o etapă critică.

Rusia a reacționat imediat prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care a calificat această mișcare drept o „schimbare radicală în natura conflictului” și a avertizat că „răspunsul Rusiei va fi adecvat și se va face simțit”. Președintele Vladimir Putin, la rândul său, a reiterat amenințările cu „consecințe grave” dacă NATO va sprijini Ucraina în lansarea de atacuri pe teritoriul rus, sugerând că o astfel de implicare ar echivala cu o participare directă a alianței la conflict.

Relatările mass-media, neconfirmate oficial, indică faptul că Joe Biden a luat această decizie duminică, în ultimele luni ale mandatului său. Aceasta ar răspunde unei cereri insistente venite din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar este percepută drept o măsură tardivă, dictată mai mult de presiuni interne din Washington decât de necesitățile frontului.

Pe măsură ce Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă în ianuarie, poziția Statelor Unite în sprijinul Ucrainei este pusă sub semnul întrebării. Trump, un critic vocal al ajutorului financiar și militar oferit Kievului, ar putea schimba strategia americană, deși rămâne neclar ce direcție va adopta noua administrație.

Rachetele ATACMS, care au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, reprezintă un sprijin tactic important pentru Ucraina. Totuși, eficiența lor este limitată de mai mulți factori. Rusia, anticipând această mișcare, și-a mutat deja o parte din infrastructura militară esențială în afara razei de acțiune a acestor rachete, conform unei analize publicate de AFP.

Un înalt oficial ucrainean, citat sub anonimat, a confirmat că permisiunea americană a fost acordată doar după ce Rusia a desfășurat mii de soldați nord-coreeni în provincia Kursk, întărind astfel pozițiile de apărare. Cu toate acestea, oficialul a calificat decizia drept „foarte tardivă”, având în vedere că trupele ucrainene se află în dificultate de mai bine de un an.

Pe de altă parte, utilizarea acestor rachete este limitată și de vulnerabilitatea lansatoarelor, care nu pot fi amplasate direct pe linia frontului. Analistul militar moscovit Aleksandr Kramcihin minimalizează impactul acestora, susținând că numărul redus de rachete disponibile și restricțiile impuse de Washington reduc semnificativ capacitatea lor de a schimba raportul de forțe.

Între timp, trupele ruse continuă să avanseze pe frontul ucrainean. Potrivit datelor furnizate de Institutul american pentru studiul războiului și analizate de AFP, armata rusă a ocupat în ultimele săptămâni peste 458 de kilometri pătrați de teritoriu, cu posibilitatea de a depăși recordul de 610 kilometri pătrați din luna precedentă.

„Putin nu a ajuns încă la limitele Donbasului. Cât timp încă nu este acolo, el va continua să împingă,” a declarat un înalt oficial militar francez pentru AFP. Acesta a subliniat că raportul de forțe rămâne în favoarea Rusiei, a cărei armată este mai numeroasă și mai bine echipată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News