Tabletă
Desktop
Data publicării:
De ce Bacalaureatul permite obținerea notelor mari fără muncă. Explicația profesoarei Mariana Badea / video
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Asistăm la o degradare a comunicării și a competențelor lingvistice în rândul tinerilor, influențată de lipsa lecturii, superficialitatea sistemului educațional și nepăsarea generalizată a decidenților, care ignoră nevoile reale ale elevilor și profesorilor.
Profesoara Mariana Badea a observat că tinerii vorbesc scurt, trunchiat, nu au răbdare și întrerup propozițiile înainte de a le finaliza. Potrivit profesoarei, deși telefoanele sunt interzise la școală, elevii au o precizie remarcabilă la tastare, adesea butonând în secret, chiar în timpul orelor.
„Cum vorbesc tinerii de astăzi?”, a întrebat Sorin Ivan, decan, director al revistei Tribuna Învățământului.
„Eu cred că tinerii de astăzi vorbesc puțin, scurt și trunchiat. Nu au răbdare să asculte. Dacă începi să spui ceva, primele 5-6 cuvinte le aud, după aceea îi vedeți că pleacă. (...) Totul este foarte restrâns. Nu pot să ducă o propoziție până la punct. O lasă pe la trei sferturi. Spun: „Măi, pune punct, că nu ai pus punct la ce vrei să spui.”
Sigur că nu au voie cu telefoanele la școală, dar am observat o precizie a tastelor, ce nu s-a pomenit. Stau, se uită la tine cu atenție și pe sub bancă butonează.", a spus prof. Mariana Badea.
„Nu mai are nimeni răbdare să citească un text"
Întrebată dacă sărăcirea limbajului și diminuarea competenței lingvistice au legătură cu lipsa lecturii, profesoara Mariana Badea a confirmat acest lucru. Aceasta a remarcat că mulți elevi nu mai au răbdare să citească texte lungi și este surprinsă de cât de mari sunt cele de la examenul de Evaluare Națională. În contrast, subiectele de la Bacalaureat includ un text scurt și întrebări simple, care permit obținerea unei note de 7 chiar și fără lectură sau pregătire adecvată în liceu.
„Sărăcirea limbajului, diminuarea aceasta a cunoștințelor lingvistice și a competenței lingvistice credeți că are legătură și cu lipsa lecturii?", a întrebat Sorin Ivan.
„Fără îndoială. Nu mai are nimeni răbdare să citească un text. Eu sunt surprinsă de examenul de Evaluare Națională la care se dau două texte foarte lungi. Două ore durează examenul. Unii copii abia apucă să citească cele două texte, spre deosebire de Bacalaureat unde se dă un textuleț de patru alineate. Acolo sunt cinci întrebări jenant de simple și se poate lua 7, oarecum prin absurd, fără să citești absolut nimic, niciodată, în cei patru ani de liceu, pentru că celelalte subiecte, în afară de eseul care e la subiectul al treilea, celelalte subiecte fac nota 7 - 6 puncte și unul din oficiu.”, a spus prof. Mariana Badea.
Problema principală este nepăsarea
Profesoara Mariana Badea a explicat că problema principală este nepăsarea generalizată din educație și societate.
„Este și o abordare încurajată de sistem. E cumva o încurajare a mediocrității?”, a întrebat Sorin Ivan.
„Nu știu să vă spun dacă e o încurajare. Din punctul meu de vedere, atitudinea generalizată, la nivelul țării și al învățământului, este nepăsarea. De la mine așa se vede. Nimănui nu-i pasă de nimic.
Eu am fost ani de zile în Comisia Națională de Limbă și Literatură Română a Ministerului și veneau la întâlnirile lunare domnii aceștia care fac subiectele, care acum se numesc Centrul Național de Politici, și se uitau așa, peste noi. Noi stăteam acolo cuminței și așteptam să spunem și noi, cei de la clasă care ne uităm în ochii copiilor, copilul ăla ce gândește, cum poate el, ce îl interesează. Se uitau peste noi, mormăiau ceva și plecau.”, a spus prof. Mariana Badea.
„Deci este o lipsă de comunicare între decidenți și profesori, adevărații experți ai educației.”, a completat Sorin Ivan.
„Nepăsare, indiferență.”, a spus prof. Mariana Badea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
