LVMH, Kering, Hermes, L'Oréal, Prada sau Moncler, rând pe rând toate marile nume din industria de lux au anunţat săptămâna aceasta rezultate semestriale excepţionale, cu creşteri ale vânzărilor mondiale cuprinse între 20% şi 30% şi un avans similar al profiturilor.

"Există cerere" explică Arnaud Cadart, analist la Flornoy. Spre deosebire de sectorul de sectorul distribuţiei pe scară largă, clientela de lux este compusă din persoane înstărite, de categorii "mai avute, care sunt mai puţin sensibile la inflaţie, la riscul de recesiune şi la temerile legate de încetinirea pieţei muncii", explică analistul. În plus, din punct de vedere geografic, "toate pieţele sunt pe creştere, cu excepţia Chinei, care este într-o uşoară scădere", adaugă Arnaud Cadart.

Rezultatele semestriale ale companiilor producătoare confirmă acest lucru. Vânzările de articole de lux au crescut în SUA, în Japonia şi în Europa, compensând pentru încetinirea vânzărilor în China din cauza carantinelor impuse în contextul pandemiei de Covid-19.

Vânzările Prada au crescut cu 89% în Europa, iar în cazul Moncler creşterea a fost de 42%, graţie revenirii turiştilor, în special a celor americani, care profită de pe urma aprecierii dolarului în raport cu euro.

"În Europa, avem în prezent o majorare de patru ori a vânzărilor către americani, comparativ cu anul trecut, şi suntem peste situaţia din 2019", a confirmat Jean-Marc Duplaix, director financiar la Kering (Gucci, Yves Saint Laurent, Balenciaga) într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii.

Aprecierea dolarului în raport cu moneda euro este binevenită pentru industria de lux, care produce în principal în Europa (în euro), mai ales în Franţa şi Italia, dar îşi vinde produsele peste tot în lume (în dolari).

"Estimăm că, în medie, zona euro reprezintă doar aproximativ 15% din cifra de afaceri totală a companiilor europene din sectorul de lux", au apreciat analiştii de la HSBC într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Sectorul beneficiază astfel de "un sprijin puternic graţie deprecierii monedei euro", se arată în raportul citat.

Liderul mondial al sectorului de lux, grupul francez LVMH, a anunţat că cifra sa de afaceri a crescut cu 28% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 36,7 miliarde de euro. Un sfert din această creştere se datorează evoluţiilor cursului de schimb, a precizat grupul francez.

În contextul creşterii costurilor cu materiile prime şi cu transportul, sectorul îşi permite să majoreze preţurile.

"Pentru moment, clienţii nu sunt sensibili la această creştere. Vânzările din Franţa au înregistrat o creştere record cu 41%", subliniază Pierre Michaud, analist la Monocle, vorbind de situaţia clientelei grupului Hermes.

În cazul LVMH, care deţine printre altele mărcile Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, "majoritatea mărcilor au majorat preţurile...de la 3% până la 7%", a explicat directorul financiar Jean-Jacques Guiony. Potrivit acestuia, "atunci când are loc o recesiune, ajustăm şi ne adaptăm".

În pofida unui viitor economic mondial incert, marile nume din industria de lux se declară încrezătoare. Kering a anunţat chiar că, pe termen mediu, vrea să dubleze vânzările mărcii Yves Saint Laurent pentru a ajunge la cinci miliarde de euro pe an şi să majoreze de 1,5 ori vânzările mărcii Gucci până la 15 miliarde de euro.

În acelaşi timp, constructorul auto italian Ferrari a anunţat că vizează o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de euro în 2026, ceea ce ar însemna o creştere de 40% comparativ cu veniturile de 4,8 miliarde de euro pe care le aşteaptă pentru acest an.

Record de inflație în zona euro. Rata anuală a crescut până la 8,9% în luna iulie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iulie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în luna septembrie, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,9% în luna iulie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,6% înregistrat în luna iunie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,6%.

La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 39,7%, mai mică totuşi faţă de avansul de 42% înregistrat în luna iunie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 9,8%, după o creştere de 8,9% în luna iunie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 5%, la 4,6% în luna iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,7%), urmată de Letonia (21%) şi Lituania (20,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Malta (6,5%) şi Franţa (6,8%).

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, cu un avans de 0,7% faţă de trimestrul precedent. Aceste date sugerează că deşi războiul din Ucraina continuă să umfle preţurile în cele 19 ţări care au trecut la moneda unică, totuşi nu a oprit încă economia. După un avans al PIB de 0,5% în primele trei luni ale anului, economiştii se aşteptau la o încetinire semnificativă în al doilea trimestru al acestui an. Însă datele surprinzătoare publicate vineri de Eurostat arată că activitatea economică a fost stimulată de evoluţia bună a serviciilor turistice, graţie ridicării restricţiilor care aveau legătură cu pandemia.

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,2% de la un trimestru la altul şi pe un avans de 3,4% în ritm anual.

Chiar dacă Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o performanţă sub aşteptări în trimestrul aprilie-iunie, în condiţiile în care PIB-ul său a stagnat, Franţa a depăşit aşteptările cu un avans de 0,5% de la un trimestru la altul, în timp ce economiile Italiei şi Spaniei au înregistrat creşteri surprinzătoare de 1%, respectiv 1,1%.

Imediat după publicarea acestor date, moneda euro s-a apreciat cu 0,2% până la 1,0219 dolari, în timp ce indicele bursier pan-European Stoxx 600 a crescut cu 0,8% până la 436,36 puncte, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News