O scădere bruscă a prețului petrolului, provocată în mare parte de tarifele comerciale impuse de Donald Trump, amenință stabilitatea financiară a statelor exportatoare de țiței din piețele emergente, în timp ce importatorii beneficiază doar parțial de ieftinire.

Anunțul președintelui american Donald Trump din 2 aprilie privind impunerea unor tarife comerciale majore a provocat o reacție imediată pe piața petrolului. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu peste 20% în doar o săptămână, coborând sub 60 de dolari pe baril – cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Deși cotațiile au revenit ușor spre 66 de dolari, volatilitatea persistă.

Analiștii avertizează că impactul acestei scăderi bruște va fi resimțit dur în bugetele statelor exportatoare de petrol din piețele emergente, cum sunt Angola, Nigeria, Venezuela, dar și țările din Golf. Bugetele acestor națiuni sunt puternic dependente de veniturile din țiței.

Exportatorii loviți în plin: Angola, Nigeria și Venezuela în linia întâi

Pentru statele exportatoare, petrolul reprezintă nu doar o marfă, ci o sursă vitală de valută și finanțare bugetară. Conform calculelor Morgan Stanley, prețul actual al petrolului este sub ipotezele bugetare ale majorității exportatorilor, care mizează pe o medie de 69 dolari/baril.

Angola resimte deja efectele crizei. Guvernul a fost forțat să plătească 200 de milioane de dolari către JPMorgan, în urma unui apel în marjă generat de pierderile dintr-un swap susținut de obligațiunile angoleze. Ministerul de Finanțe a confirmat plata, subliniind că scăderea pieței de mărfuri a contribuit direct la declanșarea apelului.

Situația Angolei este complicată de nivelul ridicat al datoriilor externe, inclusiv față de China. În plus, costurile de împrumut cresc pentru țările de frontieră: randamentele obligațiunilor în dolari au ajuns la două cifre, semn al pierderii încrederii investitorilor.

Reformele economice în pericol în Nigeria

În Nigeria, unde petrolul asigură 90% din exporturi și 56% din bugetul pe 2024, guvernul a fost nevoit să reanalizeze planul bugetar. Ministrul de Finanțe Wale Edun a declarat că statul „se întoarce la masa de desen” în privința strategiei financiare.

Carry trade-ul nigerian, o strategie bazată pe stabilitatea monedei naira, riscă să se prăbușească dacă banca centrală nu va putea menține cursul valutar. JPMorgan avertizează că banca centrală deja a crescut intervențiile valutare pentru a menține convertibilitatea și a preveni o devalorizare dezordonată.

Țările din Golf, mai bine pregătite, dar nu imune

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au rezerve considerabile și niveluri reduse ale datoriei, ceea ce le oferă un oarecare tampon împotriva turbulențelor. Totuși, analiștii atrag atenția că o scădere a veniturilor din petrol ar putea încetini proiectele de diversificare economică și investițiile strategice.

Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC, este direct interesată să mențină prețuri sustenabile. O prelungire a crizei ar putea forța regatul să-și revizuiască planurile ambițioase din cadrul viziunii „Vision 2030”.

Importatorii de petrol, avantaje limitate

Deși țări precum India, Pakistan, Maroc și Turcia – mari importatori de petrol – pot beneficia de scăderi la factura energetică, avantajele sunt parțial neutralizate de contextul economic global tensionat.

„Perspectivele mai mici de preț la petrol sunt pozitive pentru importatori, dar nu compensează pe deplin efectele negative ale războiului comercial și ale riscurilor macroeconomice”, a declarat Monica Malik, economist șef la Abu Dhabi Commercial Bank.

Reducerea inflației și a deficitului de cont curent sunt posibile, dar numai în scenariul în care scăderea prețurilor se stabilizează, fără ca economia globală să intre într-o recesiune prelungită.

O scădere cu ecouri adânci

În timp ce piețele globale navighează într-un climat dominat de incertitudine, efectele colaterale ale unei scăderi susținute a prețului petrolului se răsfrâng neuniform. Dacă pentru unii importatori există oportunități temporare, pentru statele exportatoare – în special cele cu economii fragile – realitatea devine una a austerității, reevaluărilor bugetare și a unui viitor economic incert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News