O nouă autostradă, Sibiu-Făgăraș, în consultare publică. Trei situri protejate, afectate
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
O nouă autostradă, Sibiu-Făgăraș, în consultare publică. Trei situri protejate, afectate  /  Sursă foto: Pixbay
O nouă autostradă, Sibiu-Făgăraș, în consultare publică. Trei situri protejate, afectate / Sursă foto: Pixbay
A treia autostradă a Sibiului, de la Boița spre Făgăraș, a intrat în consultare publică.

Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu așteaptă opiniile și observațiile sibienilor referitoare la proiectul celei de-a treia autostrăzi din județ până cel târziu în data de 15 martie 2021.

Județul Sibiu va fi traversat de 38,3 din cei 68,05 km ai unei viitoare autostrăzi botezată de autorități Sibiu – Făgăraș (deși capătul din județul Sibiu va fi la Boița). Documentațiile referitoare la impactul acestei autostrăzi asupra mediului au fost puse în consultare publică de către APM Sibiu la începutul acestei săptămâni. ”Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu anunță publicul interesat asupra depunerii raportului privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată și a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă pentru proiectul Autostrada Sibiu – Făgăraș propus a fi amplasat pe teritoriul Județului Sibiu (oraș Tălmaciu și Avrig, comunele: Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu de Jos, Cârța și Arpașu de Jos) și județul Brașov (municipiul Făgăraș, comunele: Ucea, Viștea, Drăguș, Voila, Beclean, Recea și Mândra), titular Compania Națională de Administrare Infrastructură Rutieră SA. Tipul deciziei posibile luate de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu poate fi emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării acordului de mediu”, se arată în anunțul APM Sibiu.

Din cauza pandemiei de Covid-19, consultarea publică nu va implica și întâlniri fizice. Documentele referitoare la autostradă pot fi consultate doar în mod electronic, iar sibienii sunt invitați să trimită doar în scris eventualele opinii pe acest subiect. ”Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observații privind documentele menționate la sediul APM Sibiu, din Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, fax 0269/444.145, cât și pe adresa de e-mail [email protected], până la data de 15.03.2021”, se mai arată în anunțul APM Sibiu. Documentația de mediu a autostrăzii Boița – Făgăraș poate fi consultată pe site-ul APM Sibiu, AICI.

Trei situri protejate afectate. Fără defrișări

În ceea ce privește siturile protejate, pe teritoriul județului Sibiu autostrada va traversa pe o lungime de 2,46 km aria protejată Hârtibaciu Sud-Vest (ROSCI0304), iar bretelele acesteia vor mai avea o lungime de 4,74 km tot în interiorul acestei arii. Aria protejată Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (ROSCI0132) va fi traversată pe o lungime de 0,9 km, iar Piemontul Făgăraș (ROSPA0098) va fi traversat de 15,79 de km de autostradă și 0,47 km de bretele de nod rutier.

În total, suprafața ocupată definitiv de viitoarea autostradă este estimată la 803 ha, din care 212 ha se află în arii protejate Natura 2000. Traseul ales, se mai arată în documentații, nu necesită defrișări din fondurile forestiere. 

În Raportul de impact asupra mediului, elaborat la comanda Companiei naționale de administrare a infrastructurii rutiere (CNAIR) se face referire și la necesitatea asigurării unor coridoare ecologice care să ajute mamiferele carnivore mari să traverseze traseul autostrăzii. ”Pasajele pentru acest grup de animale sunt costisitoare din punct de vedere financiar, iar faptul că frecvența utilizării pasajelor este adesea scăzută, mai ales în zonele de coridor unde prezența speciilor nu este permanentă, poate conduce la ideea eronată că astfel de construcții ar fi inutile. (...) Asigurarea permeabilităţii autostrăzii este necesară pe toată lungimea acesteia, dar este crucială în zona coridoarelor ecologice. Detaliile de proiectare și construcție, precum și integrarea pasajelor în peisaj, sunt elemente importante pentru asigurarea funcționalității acestora. În discuția cu privire la necesitatea și frecvența pasajelor trebuie inclus și aspectul siguranței traficului, căci în lipsa acestor pasaje și a gardurilor eficiente, coliziunile cu aceste animale sunt iminente”, se arată în Raportul citat.

Potrivit căruia, animalele vor putea trece de pe o parte pe alta a autostrăzii pe sub podurile, viaductele și podețele care urmează a fi amplasate pe traseul acesteia. Traseu pe care sunt gândite a fi amenajate 12 viaducte, 62 de poduri și 85 de podețe. ”Se poate observa că funcționalitatea viaductelor și a podurilor proiectate este foarte bună, cu o probabilitate de utilizare 80 – 100%. Distanța între aceste structuri variază între doi și cinci km și asigură permeabilitatea mamiferelor mari și medii, iar podețele asigură permeabilitatea mamiferelor mici, amfibieni și reptile. De asemenea, sunt prevăzute patru sectoare în care vor fi realizate perdele forestiere, ceea ce va contribui substanțial la asigurarea permeabilității chiropterelor, nevertebratelor și speciilor de păsări care tranzitează această zonă”.

Pe termen scurt și mediu, impactul pe care autostrada îl va avea asupra mediului este considerat a fi ”negativ nesemnificativ, indirect, direct, local, temporar, reversibil”. Termenul de execuție luat în calcul pentru această autostradă este de trei ani.

Autostrada cu indicativul 13

Scopul final al acestei autostrăzi (care în actele autorităților a primit numărul 13) este ca, în cele din urmă, să conecteze Sibiul de Brașov, iar, mai apoi, traseul să continue către Bacău (via. Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc, Onești). Autostrada este inclusă în lista proiectelor prioritare de infrastructură rutieră în România.

Patru tronsoane

Traseul propus pentru această autostradă pornește de la Boița și se termină în dreptul municipiului Făgăraș, de care calea de mare viteză va fi legată printr-un nou drum de aproximativ 5,6 km. ”Din punct de vedere geografic, traseul autostrăzii se desprinde din traseul autostrăzii Sibiu – Pitești în dreptul localității Boița, trece prin zona ce desparte cele două culmi, Măgura și La Cetate, traversează apoi râurile Cibin și Olt, ocolește localitatea Racovița prin partea de vest, trece printre localitățile Avrig și Mârșa, îndreptându-se spre dealul Cutelor, valea Dincota și râul Avrig, pe care îl și traversează. Traseul continuă prin zona aplatizată dată de depresiunea Făgărașului, având un aliniament vest-est și străbătând zona aflată între localitățile Porumbacu de Jos și Porumbacu de Sus, apoi prin nordul localității Scoreiu, interferează cu valea Opatu și ocolește localitățile Cîrța și Arpașu de Sus prin sud”, este descrierea scurtă a traseului autostrăzii pe teritoriul județului Sibiu, realizată în SF-ul actualizat de o asociere formată din trei firme (Aecom, Consitrans și Search Corporation).

Realizat în 2015, studiul de fezabilitate  al autostrăzii Sibiu – Făgăraș a fost actualizat începând din 2019 și propune împărțirea autostrăzii pe patru tronsoane: Boița – Avrig/Mârșa (nod rutier cu DJ 105G), Avrig/Mârșa – Arpașu de Jos (nod rutier cu DN1), Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus (DJ 105B) și, respectiv, Sâmbăta de Sus – Făgăraș (unde se va realiza o altă legătură cu DN1).

Un viitor imens nod rutier la Boița: 12 clădiri vor trebui demolate

Legătura cu autostrada Sibiu – Pitești ar urma să fie realizată prin intermediul unui nod de mare viteză, care să permită circulația în siguranță cu o viteză de minim 80 de km/h. Nodul rutier va fi unul mai complicat, având în vedere că va trebui să facă legătura și cu DN7, drum pe care vor fi amenajate două sensuri giratorii. Pentru acest nod rutier va fi nevoie de demolarea a 12 clădiri, care sunt ”în mare parte nelocuite – locuințe părăsite sau anexe gospodărești).

Varianta amplasării legăturii dintre cele două autostrăzi la Boița și nu la Veștem a fost contestată anul trecut de deputatul Cătălin Drulă, actualul ministru al Transporturilor, pe motiv că reprezintă un traseu cu opt km mai lung și traversează zone protejate. Contraargumentele țin de faptul că un nod rutier la Veștem nu mai este fezabil din punct de vedere economic pentru autostrada Sibiu – Pitești, iar pentru ca autostrada dinspre Făgăraș ar fi presupus un traseu peste Hula Bradului, deal considerat mult prea instabil.

Locuitorii din Avrig, Mârșa și Arpașu de Sus, conectați la autostradă

Primul tronson al autostrăzii, cel care se va încheia cu nodul rutier amenajat între Mârșa și Avrig pe drumul DJ 105G (care leagă cele două localități) va avea o lungime de aproximativ 14,23 km. Pe acest tronson vor fi amplasate și două spații de servicii de servicii (stânga-dreapta) de tip S3, adică zone care au rezervate teren inclusiv pentru un autoservice, n restaurant și un hotel sau motel (au o suprafață de aproximativ 30.000 de mp, dublă față de celelalte tipuri ”clasice” de spații de servicii). Cel de-al doilea tronson va avea o lungime de aproape 20 de km, următoarele două tronsoane fiind proiectate să aibă 17,6, respectiv 16,2 km.

În afară de Avrig, autostrada va mai avea, pe teritoriul județului Sibiu, un nod rutier la Arpașu de Sus, iar pe teritoriul Brașovului, la Sâmbăta, Ileni, Victoria și Făgăraș. Nodurile rutiere, asemeni podurilor, vor fi iluminate.

În apropierea nodului rutier de la Avrig va fi prevăzut și un Centru de întreținere și coordonare (asemeni celui de la Săliște), iar la nodul rutier de la Arpașu de Sus va fi amenajat și un punct de sprijin pentru a fi asigurată întreținerea autostrăzii, informează TurnulSfatului.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel