Invitată în podcastul Avangarda cu Ionuț Vulpescu, scriitoarea Nora Iuga a zis că voia să moară decapitată. De ce? Aflăm din dialogul pe care l-a avut cu Ionuț Vulpescu:

La 13 ani descoperă colecția Femeilor celebre. Nora Iuga: „Eram înnebunită și nu îmi doream altceva decât să devin femeie celebră și să mor decapitată, fiindcă toate mureau decapitate.”

I.V.: E adevărat că prima dvs. poezie a plecat din cântecul de vioară al tatălui dvs.?

N.I.: Da, exact, e foarte adevărat! Uite, mă bucur că țin minte ziua aceea minunată de primăvară. Eram la Sibiu. Sibiu, pentru mine, reprezintă aproape toate momentele fericite, neașteptate, care se leagă de tinerețe și de îndrăgostire. Era într-o zi de primăvară, cred că era aprilie, eram în bucătărie, și la o masă, citeam colecția Femeilor celebre. La 13 ani, am descoperit-o pe undeva, într-un colț de bucătărie, era un teanc de colecția Femeilor celebre, eram înnebunită și nu îmi doream altceva decât să devin femeie celebră și să mor decapitată, fiindcă toate mureau decapitate. Da... a fost o perioadă foarte interesantă. Ei, și tata cânta alături, că nu aveam decât o cameră, și în acel dormitor, tata cânta la vioară. Își făcea exercițiile. Era, țin minte, o sonată foarte frumoasă, a unui compozitor maghiar, Jeno Hubay, se numea, iacă-tă, ce bine că țin minte asta, era ceva, Zborul cărăbușului sau Zborul albinei, sau Divine se chema, nu mai țin minte exact numele, și îmi plăcea foarte tare melodia aceea. Eram în bucătărie. La un moment dat, am găsit o foaie de hârtie, ceva, pe acolo, și am început să scriu o poezie, o poezie absolut penibilă pentru un om din ziua de astăzi, dar oricum, era o poezie. Mai țin minte versurile. 

I.V.: Vă rog!

N.I.: Ia să vedem dacă nu pot să am un stop. „Lunca iar a înverzit / Și pomii au înflorit./ După multă așteptare/ A venit iar Prințul Soare./ El se plimbă prin poiene/ În caleașca-i aurită,/ Și mângâie peste gene/ O copilă adormită.” Am dat examenul și am reușit!

VEZI ȘI: Acuzată de erotism morbid, scriitoarea Nora Iuga a fost pedepsită cu interdicție de publicare timp de 8 ani - https://www.dcnews.ro/acuzata-de-erotism-morbid-scriitoarea-nora-iuga-a-fost-pedepsita-cu-interdictie-de-publicare-timp-de-8-ani_916168.html

Mitul traducătorului: „Lumea spunea: iată, Nora Iuga, cunoaște germană și suedeză. Și eu habar nu am de suedeză!”

Ionuț Vulpescu: Bună ziua la un nou episod al podcastului meu, Avangarda, cu Ionuț Vulpescu. Astăzi, un episod cu adevărat special, filmăm – și îi mulțumesc în mod deosebit că m-a primit; suntem în cartierul Titan din București, și discutăm cu un titan al literaturii române contemporane...

N.I.: Ah, nu! Ahaha!

I.V.: Știam, mizam pe această reacție! Scriitoarea Nora Iuga! Vă mulțumesc mult că ați acceptat invitația mea și că m-ați primit la dvs. 

N.I.: E rândul meu acum să încep cu temele mele. Sigur că îmi face o mare plăcere că ați venit la mine, într-o primăvară atât de neașteptată! E o explozie de tinerețe afară și de frumusețe, și are o influență teribilă asupra mea această primăvară, și iată, trei bărbați la mine în casă e mare lucru, în această dimineață!

I.V.:  Să știți că am fost în 2015, când Germania v-a răsplătit pentru extraordinarele traduceri pe care le-ați făcut din literatura și filosofia germană, eram în Guvern, eram ministrul Culturii, și am participat când ați primit Crucea de Merit – așa se cheamă distincția pe care ați primit-o din partea Germaniei. 

N.I.: Exact!

I.V.: A fost o inițiativă, la vremea aceea, a Președintelui Joachim Gauck. 

N.I.: Vai, ce bine v-ați documentat. Eu uitasem cum îl chema. 

I.V.: Eram prezent. Cum ați primit momentul acela, din 2015?

N.I.: Oh, dar nici nu eram acolo. Mi-a fost trimisă, și mi-a înmânat această distincție ambasadorul. În țară am rămas. Dar pe urmă, imediat, la scurt timp, s-a gândit și Președintele nostru, Klaus Iohannis, să îmi dea o medalie, pentru merite deosebite și pentru poezie, evident, și mi-a fost înmânată cred că tot la Ambasadă, dacă nu mă înșel. Nu mai știu exact unde am fost invitată să o iau, de înmânat mi-a înmânat-o Iohannis, evident, dar nu mai știu unde eram. Probabil tot la ambasadă, sau la Cotroceni? La Cotroceni mi-au dat, mi-am amintit. 

I.V.: La Cotroceni. Episodul la care fac eu referire a fost la Ambasada Germaniei, pentru că era din partea statului german. 

N.I.: Exact! E cum ați spus, dar nu îmi mai aminteam unde a fost distincția de la Iohannis, la Cotroceni!

I.V.: Ați tradus Jung, Gunter Grass, Nietzsche. Aveți peste 50 de volume de traducere...

N.I.: Nu am atât de mult, am aproximativ 50 de volume. Pentru că nu le-am numărat exact pe toate. 

I.V.: Mă refer la toate. 

N.I.: Nu am tradus decât din germană și primul a fost un volum tradus din suedeză, ce volum era, Doamne, August Strindberg! Lumea care a vorbit despre această traducere, spunea întotdeauna, iată, Nora Iuga, bună cunoscătoare de germană și de suedeză! Și eu habar nu am de suedeză!

I.V.: Asta voiam să vă întreb!

N.I.: Eu am tradus cartea respectivă din germană! Dar, de obicei, nu prea se face treaba aceasta, ei nu au specificat că eu nu am tradus-o din suedeză, și lumea a crezut că vai, Nora Iuga mai vorbește și suedeză. 

I.V.: Bun, deci ne-am lămurit că nu vorbiți suedeză. 

N.I.: Nici vorbă!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News