Nitrații sunt compuși formați din atomi de azot și oxigen. Se găsesc frecvent în legume, carne și apa de băut. În 1976, două studii au arătat că nitrații pot forma N-nitrozamine, care sunt foarte cancerigene la animalele de laborator și sunt legate și de cancerul la oameni. Aceste studii, dar și altele, au stat ulterior la baza ghidurilor de monitorizare a aportului de nitrați. Cu toate acestea, alte cercetări sugerează că legumele bogate în nitrați pot proteja împotriva bolilor cardiovasculare.
Studiile sugerează, de asemenea, că anumite surse de nitrați pot inhiba producția de N-nitrozamine. Un studiu a descoperit că nitrații din legume care conțin vitamina C sau polifenoli pot împiedica producerea acestora, ceea ce înseamnă că oamenii se pot bucura de beneficiile nutrienților evitând în același timp consecințele negative ale acestuia.
Studii suplimentare privind impactul nitraților asupra sănătății ar putea duce la dezvoltarea unor diete mai sănătoase și a unor strategii de prevenire a unor afecțiuni.
Nitrați: buni sau răi?
Recent, o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Edith Cowan, Australia, a revizuit studiile care investighează beneficiile și dezavantajele pentru sănătate ale nitraților. Astfel oamenii de știință au ajuns la concluzia că există suficiente dovezile pentru a spune că nitrații din alimente și apă sunt cancerigeni. Totuși, aceștia au menționat că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege amploarea efectelor nitraților.
"Aproape 80% din aportul nostru alimentar de nitrați provine din consumul de legume", a spus dr. Kelly Johnson-Arbor, toxicolog.
"Când se consumă alimente cu nitrați, nitratul este absorbit de glandele salivare, unde este transformat în nitriți. De acolo, nitritul este absorbit în sânge și transformat în oxid nitric. Oxidul nitric joacă un rol cheie în multe funcții din corpul uman, inclusiv reglarea tensiunii arteriale și sănătatea inimii", a adăugat ea.
Ce alimente sunt o sursă de nitrați?
Orientările actuale sugerează că este necesar un aport de nitrați de 0-3,7 miligrame per kilogram (mg/kg) de greutate corporală - sau aproximativ 260 de miligrame (mg) pentru un adult care cântărește 70 de kilograme (kg).
Plantele sunt surse bogate în nitrați. Legumele cu frunze precum rucola, spanacul chinezesc și salata verde conțin cele mai mari niveluri de nitrați, de peste 2.500 mg/kg. Fructele precum nectarinele și piersicile au cele mai mici cantități de nitrați, mai puțin de 25 mg/kg.
Nitrații se găsesc în cantități mai mici în produsele alimentare de origine animală. Majoritatea produselor de origine animală, cum ar fi carnea roșie și peștele conțin mai puțin de 50 mg/kg. Produsele lactate conțin, de asemenea, niveluri mai scăzute, laptele degresat conținând mai puțin de 0,5 mg/kg.
Produsele din carne procesată conțin niveluri mai mari de nitrați, deoarece nitrații de sodiu și de potasiu sunt adesea folosiți ca aditivi. Chorizo, de exemplu, a conținut o medie de 101 mg/kg, iar cârnații proaspeți au avut o medie de 77 mg/kg.
Dr. Johnson-Arbor a declarat pentru MNT: „Nitrații și nitriții sunt adăugați la carnea procesată pentru a reduce contaminarea bacteriană și pentru a preveni bolile transmise prin alimente, precum este botulismul. Acest proces se numește "vindecare". Deoarece mezelurile conțin nitrați, mulți oameni aleg să evite consumul de șuncă, slănină sau alte tipuri de carne procesată pentru a evita consumul de nitrați și pentru a reduce astfel riscul de cancer".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Ce să faci dacă poți economisi pe lună 100 de lei. ”Dacă atât poți tu să economisești, este o sumă foarte mare”
- Cei mai periculoși șoferi. Titi Aur: Dacă le zici ceva, mănânci bătaie fizic / video
- Mircea Coșea despre impozitarea progresivă: ”în luna ianuarie au intrat în faliment peste 3000 de companii”
- Ramona Păuleanu, soția avocatului Adrian Cuculis, este însărcinată din nou
- BANCUL ZILEI: Vizită la ospiciu
- A murit Daniel Barbu. Ministrul fusese atacat fizic pe vremea lui Băsescu / update
- Un apartament de 100 mp, pe plajă, în Sicilia, costă cât o garsonieră în București. Încă o dovadă că prețurile din România au luat-o razna
- Declinul calității în educație. Prof. univ. dr. Emil Păun: Ce nu spune evaluarea PISA și de ce au fost rezultate slabe la simulări / video
- De ce trebuie să eviți caserolele și sticlele din plastic. Dr. Radu Țincu, avertisment: Tulburări în dezvoltarea copiilor și adolescenților
- Diferența dintre fezandare și marinare. Nutriționistul Mihaela Bilic: Am greșit!
- Cum repari dieta unui copil care mănâncă doar pizza sau cartofi prăjiți. Medic pediatru: Acceptăm întâi că noi am făcut asta
- Marea bubă a școlii românești: Profesorii experți în domeniile lor nu garantează o predare de calitate
- Românului dă-i un „tătuc”, fiindcă așa e învățat. Sociolog: E pe dos față de ideea democrației