Comisia juridică din Senat a decis, marţi, să solicite Biroului permanent şi plenului prelungirea termenului de dezbatere pentru propunerea legislativă privind pedepsirea şoferilor care conduc sub influenţa drogurilor. Astfel, perioada de analiză în prima Cameră sesizată va fi extinsă de la 45 la 60 de zile, conform Agerpres.

Decizia vine în contextul în care, anterior, proiectul a fost amânat în comisie şi dezbătut public în cadrul evenimentului "Droguri. Toleranţă zero", organizat în luna februarie. Dezbaterea a reunit parlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor statului, medici, psihologi, experţi şi reprezentanţi ai DIICOT şi ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Clarificări necesare pentru aplicarea sancţiunilor

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Ion Rujan, a explicat necesitatea acestei prelungiri a termenului de dezbatere: "Trebuie să avem mai mult timp pentru a vedea care este varianta cea mai bună pentru o reglementare limpede şi fără echivoc".

Unul dintre cele mai disputate aspecte ale proiectului de lege este stabilirea unor limite de relevanţă toxicologică. Acestea ar trebui să definească clar pragul peste care un conducător auto poate fi considerat "sub influenţa" substanţelor psihoactive şi sancţionat conform legii.

Toleranţă zero la droguri la volan

Senatorul Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, preşedinte al Comisiei de cultură din Senat şi membru al Comisiei juridice, a subliniat că poziţia proiectului de lege este clară: "Toleranţă zero la consum de droguri când conduci. Îţi asumi acest lucru. Nu există niciun fel de dispută juridică serioasă pe această problematică".

Senatorul a explicat că, în conformitate cu actualele dispoziţii legale şi interpretarea dată de Îlealta Curte de Casaţie şi Justiţie, consumul de substanţe psihoactive la volan este o "infracţiune de pericol în abstract". Acest concept juridic presupune că simpla prezenţă a drogurilor în organism este suficientă pentru angajarea răspunderii penale, fără a mai fi necesară demonstrarea unui comportament periculos în trafic.

Mesajele primite de senatori reflectă interesul public

Niculescu-Ţâgârlaş a relatat că a primit numeroase mesaje pe reţelele de socializare din partea cetăţenilor preocupaţi de acest subiect: "Am sute de mesaje. Sunt absolut abuzat (...) de persoane care mă tot iau la discuţie cu piramidoane, cu paracetamol. Este o teză falsă, indusă în mod voit pentru a distruge această discuţie, care se vrea a fi serioasă pentru protejarea persoanelor".

El a propus ca toate amendamentele aduse proiectului să fie retrimise Consiliului Legislativ pentru reavizare şi recorelare. "Toate instituţiile se vor pronunţa şi în următoarea dezbatere", a precizat senatorul.

Iniţiativa legislativă şi modificările Codului penal

Propunerea legislativă a fost depusă pe 30 ianuarie la Senat, ca primă Cameră sesizată. Printre iniţiatori se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş şi Daniel Fenechiu. Proiectul prevede clarificări şi sancţiuni mai dure pentru conducerea unui vehicul sub influenţa drogurilor.

"Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanţe cu efecte psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", se arată în textul proiectului de modificare a Codului penal.

Motivaţia proiectului: prevenirea tragediilor rutiere

Potrivit expunerii de motive, iniţiatorii subliniază că "legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanţe psihoactive, indiferent de cantitatea consumată". Acest argument vine în contextul în care consumul de droguri în rândul tinerilor a crescut alarmant, iar accidentele cauzate de şoferi drogaţi s-au înmulţit.

Mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru astfel de infracţiuni are scopul de a descuraja conducerea sub influenţa drogurilor şi de a preveni tragediile rutiere. În prezent, Codul penal sancţionează această infracţiune cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă, fără a distinge în funcţie de concentraţia substanţelor în organism.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News