Data publicării:
Horia Constantinescu propune un ”Proiect de Țară” pentru relansarea produselor românești
Fostul președinte al Autorității Naționatle a Protecției Consumatorilor Horia Constantinescu lansează un apel pentru toți românii ca să sprijine relansarea produselor românești.
Horia Constantinescu a transmis într-un comunicat de presă măsurile pe care el le vede a fi necesare pentru a ajuta producătorii români să își vândă produsele:
"Am luptat și lupt pentru relansarea produselor românești și nu au fost puține acțiunile mele în această direcție. Am verificat zeci de unități de învățământ, ce asigura masă micuților, cantine ale spitalelor etc. Am interacționat cu mulți dintre producătorii români și asociațîi ale acestora și am putut să trag multe concluzii, concretizate în proiectul atașat. România are o șansă prin Dvs, cu sprijinul legislativului și cu o mobilizare generală", spune comisarul Horia Constantinescu. Care sunt pașii pentru a sprijini producția românească:
Necesitatea încurajării și susținerii producătorilor români
Având în vedere restricțiile europene de a emite acte normative de impunere a prezenței la raft cu prioritate a produselor românești, acest proiect legislativ poate obliga structurile de stat să achiziționeze numai bunuri de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești, fără a vatămă relațiile cu europa, justificat inclusiv de intenția relansării economiei românești.
Având în vedere și situația nou creată de contaminare a omenirii cu COVID-19 și faptul că este un moment în care pare că fiecare țară trebuie să se gândească la economia proprie și la încurajarea producătorilor autohtoni, pentru a-și putea susține economia, este necasara implementarea urgență a unui proiect de țară.
Proiect de țară
În vederea implementării prezentului se va solicită Institutului Național de Statistică o serie de informațîi esențiale:
* Cantități de bunuri rezultate la producătorii locali (ce, cât, calitate)
* Consumul acestor categorii la nivel național (cine, unde, cât)
* Prețurile pentru fiecare bun în parte, așa cum a fost deja plătit, în funcție de perioada
* Consumurile produselor pentru fiecare dintre categorii
1. Inventarierea producătorilor și resurselor
i. Inventarierea la nivel de UAT a producătorilor și a cantităților de legume, fructe, brânzeturi, carne etc și produse nealimentare, ce pot fi puse pe piață de către aceștia. Autoritatea emitentă de certificate și atestate de producător își asumă obligația că până la 1.03 ale fiecărui an, să comunice unei direcțîi nou create pe lângă Ministerul Agriculturii, cantitățile reale ce pot fi puse pe piață, în așa fel încât să se reușească centralizarea la nivel național.
Evaluarea de mai sus va conduce la inventarierea necesarului de depozite specifice și amplasarea acestora, la necesarul de transport și la centralizarea în avans a întregii cantități.
ii. Se va întocmi o lista a producătorilor români din toate industriile, (conserve, mezeluri, textile, electrocasnice etc), ce folosesc în producție exclusiv materii prime românești pentru a putea achiziționa direct de la acestea, la preț de producător, produse ce vor fi introduse în consumul întregii rețele de stat, atât pentru a încuraja producerea, cât și desfacerea.
2. Depozitarea și achiziția
i. Depozitele pot fi instalate în locațîi ale unor foste entități de stat cu specific în domeniu sau prin construirea unelor noi.
ii. Subvențiile pot asigura și ele sustenabilitatea acestui proiect, având în vedere că oferă o nouă piață de desfacere.
iii. Depozitarea trebuie să aibă 2 perspective esențiale:
• Colectarea rațională care trebuie să aibă în vedere drumul cel mai scurt de la producător, la depozit. Condițiile de transport și perioadele în care acesta se face.
• Depozitarea trebuie să aibă în vedere drumul cel mai scurt până la consumator și/sau procesator.
iv. Depozitele vor avea structuri cu umiditate și temperatura controlată (-18, 0-4, 4-8 și neutru) Achiziția produselor se face la depozit, în următoarele condiții
• În funcție de calitate, de cantitate, de formă de prezentare și de ambalare
• Se va lua în calcul și eventuală încasarea de subvenții
• Va fi solicitată o declarație pe propria răspundere cu referire la lot, vizată atât de emitentul atestatului de producător, cât și de un reprezentant al UAT, punându-se în vedere consecințele falsului în declarații, conform Codului Penal
• Prețul va fi calculat că media ultimelor plătite în ultimii 2 ani. Fabricanții autohtoni de produse finite, altele de cât materiile prime vor negocia prețul și condițiile de livrare pentru a-și putea introduce în rețeaua de stat bunurile
3. Consumul/ Producția
i. Consumul trebuie să fie asigurat în primul rând de unitățile asimilate statului (ex : unități militare, spitale, cantine sociale, unități de învățământ etc)
ii. Se va avea în vedere colaborarea și cu producătorii români locali cărora le pot fi furnizate materii prime, din depozite. Producția trebuie să diminueze pierderile specifice acestui domeniu și să asigure în extrasezon alimentarea consumatorilor cu produse autohtone, ce vor fi conservate cu prioritate, prin congelare la depozit sau prin procesare.
iii. Pot fi realizate lângă fiecare deposit, fabrici de conserve, linii de congelare rapidă și ambalare, oferind locuri de muncă suplimentare. iv. Se vor inventaria stocurile de marfă ale producătorilor români pentru a stimula vânzarea acestora, atât în vederea diminuării risipei alimentare, dar și pentru încurajarea acestora.
4. Evaluarea consumatorilor
i. Întocmirea listei consumatorilor și implicarea principalilor coordonatori de achiziții în cumpărarea de la entitățile descrise mai sus, va intră în sarcina ordonatorilor principali de credite
• Astfel, Inspectoratul Școlar, primăriile, spitalele, MAI (toți cei care pot achiziționa) au obligația că, până la termenul din 1.03, să comunice întreagă cantitate de produse, din fiecare categorie, consumate în anul anterior. Evaluarea urgență a acestor statistici va da șansă salvării anului următor, încurajând producătorii prin oferirea unei piețe certe.
Păstrând ideea achizițiilor centralizate se poate analiză și următoarea ipoteza Subvențiile acordate pentru diverse acțiuni agricole sau pentru diverse suprafețe de teren pot avea un randament stabilit per cantitate de produs finit și nu în modul actual, greu de evaluat EX 1 HA pășune poate gaszdui un anumit număr de animale de carne sau lapte. Rezultă că această se poate cuantifica în producție, iar odată cu achiziția se decontează și subvenția raportată la rezultat, nu la intenite. 1 kg de carne = 10 RON plus subvenția/KG = 12 RON 1 kg de brânză/lapte/smântână etc = 10 RON pkus subvenția/KG = 12 RON EX 1 HA cultură legume TREBUIE SĂ PRODUCĂ o anumită cantitate pentru a MERITĂ SUBVENȚIA, iar această se va achita la achiziție sau se va achita la dovedirea vânzării numărului de kg REALIZATE.
Necesar
Urgent, emiterea unui act normativ prin care s[ se implementeze următoarele
1. Constituirea Direcției de Protecție a PRODUCĂTORILOR ROMÂNI
2. OBLIGAREA consumatorilor din rețeaua de stat să achiziționeze NUMAI de la această STRUCTURA și/sau de la producători români ce folosesc materii prime EXCLUSIV românești
3. ASIGURAREA de fonduri necesare dezvoltării proiectului
4. PREȚ UNIC de achiziție la nivel național 5. Stabilirea STAS urilor 6. Încadrarea în muncă cu prioritate a șomerilor și asistatilor social
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News